Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, s-a aflat astăzi în mijlocul obștii monahale de la vechea mănăstire Cotmeana.
Cu ocazia cinstirii celui de-al doilea hram închinat Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, Ierarhul Argeșean a oficiat Sfânta Liturghie, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, în biserica cea mare. Cu acest prilej au fost pomeniți toți ctitorii și binefăcătorii mănăstirii care au avut o contribuție la ridicarea și păstrarea în timp a acestui vechi altar de slujbă.
Chiriarhul Eparhiei a adresat pelerinilor un cuvânt de învăţătură, amintind de importanța istorică a celei mai vechi mănăstiri din Țara Românească, precum și de proiectele privind restaurarea acesteia.
Mănăstirea Cotmeana este considerată ca fiind cea mai veche din Ţara Românească, având prima atestare documentară la 20 mai 1388, dată consemnată într-un hrisov din vremea domnitorului Mircea cel Bătrân.
Construită în prima sa formă de Radu I, domnitorul Ţării Româneşti, biserica mănăstirii a fost refăcută de Mircea cel Bătrân între anii 1387-1389 şi restaurată în anul 1711 de domnitorul Constantin Brâncoveanu.
După perioada regimului comunist, în anul 1990, cu grija şi binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, mănăstirea Cotmeana a fost redeschisă fiind aşezat ca stareţ al noii obşti monahale părintele Ioasaf Boiciuc.
Lângă biserica veche conservată ca monument istoric a fost adăugată construcţia unei biserici impunătoare, un complex de chilii, o trapeză şi gospodăria anexă.
Altar de credinţă strămoşească, Mănăstirea Cotmeana dăinuie de peste 633 de ani păstrând aprinsă candela credinţei creştine a poporului român-ortodox.
