Biblioteca Academiei Române din București a găzduit vineri, 8 iulie, o conferință dedicată personalității și operei Sfântului Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei, prilejuită de aniversarea mai multor evenimente din viața ierarhului.
Evenimentul a fost organizat de Muzeul Național al Literaturii Române, cu concursul Bibliotecii Academiei Române, și a cuprins o serie de expuneri în care au fost prezentate aspecte privind importanța operei Mitropolitului Varlaam în dezvoltarea culturii și limbii române.
În anul 2022 se împlinesc 390 de ani de la urcarea pe tronul arhieresc al Mitropoliei Moldovei a ieromonahului Varlaam Moțoc, 385 de ani de la traducerea în limba română a Cazaniei care îi poartă numele, 365 de ani de la trecerea la cele veșnice a sfântului mitropolit, precum și 15 ani de la canonizarea sa oficială de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Cu acest prilej, Muzeul Național al Literaturii Române a organizat, cu sprijinul Bibliotecii Academiei Române, conferința „Varlaam Mitropolitul – 365”. Evenimentul s-a desfășurat în amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al instituției și a reunit academicieni, clerici, istorici și oameni de cultură.
Cuvântul de deschidere a aparținut acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședintele Academiei Române, care a evocat personalitatea cărturărească a Mitropolitului Varlaam, prezentând locul și rolul sfântului ierarh în istoria culturii române, precum și personalitățile marcante care l-au ajutat sau influențat în activitatea sa. „Mitropolitul Varlaam face parte din marea linie care merge de la Anastasie Crimca la Dosoftei. El rămâne o personalitate de prim rang, alături de Dosoftei și alți cărturari moldoveni, care au pregătit umanismul epocii lui Cantemir”, a spus vicepreședintele Academiei Române.
În continuare, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, a făcut o amplă prezentare a vieții și activității cărturărești ale mitropolitului evocat, subliniind că într-un secol al marilor nume și atitudini creatoare și de cercetare științifică, „Sfântul Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei, a trăit și L-a slujit pe Dumnezeu, prin activitatea sa, pusă în slujba neamului românesc”.
Următoarea prelegere i-a aparținut părintelui arhimandrit Policarp Chițulescu, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, care a evidențiat locului operei de căpătâi a mitropolitului moldovean, Cazania, în istoria culturii și literaturii românești. „Cazania lui Varlaam este biruința Ortodoxiei în rândul suflării omenești. Lucrarea este o operă de artă, un monument de limbă și simțire românească, închinat folosului de obște al tuturor românilor. Cazania reprezintă, în mod evident, un pas înainte pentru generalizarea și oficializarea limbii române în cult. Ea nu a rămas o carte veche, ci constituie alături de celelalte monumente de cărturărie tipărite la noi însăși rădăcinile civilizației noastre românești, religioase, culturale și istorico-filologice”, a spus părinte arhimandrit Policarp Chițulescu.
Ultimele prezentări au aparținul prof. univ. dr. Gheorghe Chivu, membru corespondent al Academiei Române, și părintelui prof. univ. dr. Nicolea Brînzea, care au subliniat, la rândul lor, aspecte din viața și activitatea cărturărească ale Sfântului Mitropolit Varlaam.
În cadrul evenimentului a fost organizat și o expoziție de carte veche și rară din patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române și al Bibliotecii Academiei Române, printre exponate putând fi admirată și „Cazania lui Varlaam” sau „Carte românească de învățătură la dumenecele preste an și la praznicele împărătești și la svănți mari”, tipărită la Iași în anul 1643, în Tipografia Domnească a Bisericii „Trei Ierarhi“, document restaurat de experții-restauratori ai instituției organizatoare.
