La mănăstirea argeșeană Robaia a fost cinstit astăzi Sfântul Cuvios Pafnutie Pârvu Zugravu. Cu această ocazie, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic Argeșeanul a oficiat Sfânta Liturghie în Altarul de vară al mănăstirii, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.
Ierarhul Argeșean a săvârșit și slujba parastasului pentru toți viețuitorii mănăstirii Robaia care au adormit în Domnul, de la începuturile acesteia și până în prezent.
Într-o atmosferă duhovnicească deosebită numeroși credincioși au fost prezenți pentru a cere astăzi ajutorul Bunului Dumnezeu. Aceștia au avut ocazia să asculte cuvântul de învățătură rostit de Chiriarhul Eparhiei care a scos în evidență cele mai importante aspecte din viața Sfântului Cuvios Pafnutie Pârvu Zugravu.
Se împlinesc astăzi opt ani de la proclamarea locală a canonizării în rândul sfinților a Cuviosului Pafnutie Pârvu Zugravu. Născut în 1659 la Câmpulung Muscel, Pârvu Mutu, supranumit şi Zugravul, a fost unul dintre cei mai mari pictori de biserici din România. Şi-a făcut ucenicia timp de şase ani în Bucovina la un vestit zugrav rus şi a pictat biserici şi mănăstiri pentru familiile Cantacuzino şi Brâncoveanu.
Clucerul Tudoran Vlădescu, nașul său de botez, care observase talentul lui Pârvu, îi dă spre zugrăvire ctitoria sa, Mănăstirea Aninoasa a cărei zidire a fost definitivată în anul 1677. Astăzi, în biserica mănăstirii, mâna lui Pârvu se recunoaşte în tabloul votiv care reprezintă pe Tudoran Vlădescu cu soţia sa înconjuraţi de cei 11 copii. Numai dovada talentului său exprimată în frescele de la mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung şi Aninoasa l-au putut determina pe Şerban Vodă Cantacuzino să-i încredinţeze spre împodobire ctitoria sa de la Bucureşti, Mănăstirea Cotroceni, precum și alte biserici și mănăstiri construite în cuprinsul Țării Românești.
Cuviosul Pafnutie – Pârvu, iconarul de la Robaia, a fost recunoscut drept cel mai mare pictor bisericesc român al epocii cantacuzine și brâncovenești, întemeietor și dascăl al unei școli de iconografie bizantină cu specific național, dar și ca un mare trăitor al Ortodoxiei româneşti.
Luând aminte la viața virtuoasă, la nevoința și lucrarea Cuviosului Pafnutie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândul Sfinților, în anul 2017, an închinat iconarilor și pictorilor bisericești, rânduindu-i zi de pomenire în data de 7 august.
