Skip to main content


Academia Română și Muzeul Național al Literaturii Române au organizat miercuri, 22 septembrie 2021, sesiunea științifică „Neagoe Basarab – 500 de ani de la moarte“.



 

Au participat academicieni, ierarhi, istorici și oameni de cultură. Delegatul Patriarhului Daniel la eveniment a fost Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul.

Au susținut prelegeri acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române și specialist în istorie medievală românească și europeană, IPS Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului – invitatul special al simpozionului, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședintele Academiei Române, acad. Eugen Simion, președintele Secției de filologie și literatură a Academiei Române, prof. dr. Dan Zamfirescu și prof. univ. dr. Laura Bădescu.

Sfântul Domnitor Neagoe Basarab „s-a străduit să-și țină rangul (…) european, dar și rangul de domn al Țării Românești, de domn uns al lui Dumnezeu pentru țara și pentru biserica sa și pentru ca acestea două, zice el, să nu fie batjocură limbilor străine. Unii dintre liderii de azi ar putea să învețe din Învățăturile lui”, a subliniat Președintele Academiei în deschiderea sesiunii.

Sfântul „a împletit în celebra sa carte de învățătură înțelepciunea duhovnicească”, a spus Arhiepiscopul Calinic al Argeșului și Muscelului. Învățăturile lui sunt adresate „către fiii săi, printre care suntem și noi”, a mai afirmat ierarhul.

Sesiunea științifică a prilejuit lansarea albumului-carte „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie“, publicat de Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului în limbile română, engleză și greacă, un proiect susținut de Guvernul României.

Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a mulțumit Academiei Române pentru implicarea în apariția volumului omagial.

Întâlnirea a fost moderată de prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al Muzeului Național al Literaturii Române.

Născut către sfârșitul secolului al XV-lea (1481 sau 1482), Neagoe Basarab a rămas în conștiința românilor atât ca domnitor erudit, care a condus Țara Românească după principii europene renascentiste, cât și ca principe evlavios, ctitor al ansamblului monastic de la Curtea de Argeș, monument de arhitectură medievală.

Fin diplomat și abil politician, înzestrat cu o inteligență vie, dublată de o educație și o cultură aleasă, Neagoe Basarab s-a străduit să stabilească relații diplomatice cu Veneția și Roma, să mențină relații de prietenie cu Ungaria și chiar să medieze conflictele dintre ortodocși și catolici pentru realizarea unei coaliții a statelor răsăritene împotriva expansiunii turcești către Europa.

Astfel, sfântul domnitor și-a asumat, în mod vizionar, un rol de apărare a creștinătății europene, informează un comunicat al Academiei Române.