Skip to main content


După cum se știe, la aproape un secol, de când Jean Jacques Rousseau a susținut că natura este în esență blândă, filosoful american Henry Thoreau a dezvoltat și mai mult ideea, afirmând că „toate lucrurile bune sunt sălbatice și libere” și că legile omului mai mult suprimă decât protejează libertățile civile. El vedea că partidele politice sunt în mod necesar unilaterale și că politica lor era adesea contrară convingerilor noastre morale.

 

Din acest motiv, el considera că este de datoria individului să protesteze împotriva legilor nedrepte și susținea că permițând pasiv acestor legi să fie aplicate, el le oferă practic o justificare: „Orice prost poate face o regulă și orice prost va ține cont de ea”, spunea Thoreau despre gramatica limbii engleze, însă „principiul  este prezent și în filosofia sa politică.”

Se cunoaște eseul lui Thoreau din anul 1849, Nesupunerea civilă, unde el propune dreptul cetățeanului de a protesta conștient prin noncooperare și rezistență nonviolentă – atitudine pe care a pus-o în practică refuzând să plătească impozitele care susțineau războiul din Mexic și perpetuau sclavia.

Contemporanii lui Thoreau se plângeau că ideile sale au fost în contrast izbitor cu ale compatrioților săi, și mai ales a lui Marx, și cu spiritul revoluționar al vremii, care îi îndemna la acțiuni violente, că-s cele mai ușor de manevrat.

Aceste idei, mai târziu au fost adoptate de numeroși lideri ai mișcărilor de rezistență, cum ar fi, după cum se știe, Mahatma Gandhi și Martin Luther King.

Trebuie să amintim faptul că „Mahatma Gandhi, în campania lui de nesupunere civilă împotriva guvernului britanic în India a inclus Marșul Sării, din 1930, ca protest împotriva legilor nedrepte care controlau producția de sare” (pag. 204).

Stările sociale au bântuit lumea, dintotdeauna!

Imperfecțiune și boală grea pe umerii popoarelor!

Calinic Argeșeanul