Un episod aparte! Nu știam ce putea însemna, mai ales, cuvântul Meliorism și ce poate însemna. Apelăm la textul lui James din lucrarea: Pragmatismul: „…Se vede aici că marea distincție de făcut din punct de vedere religios între raționalism și pluralism revine la a distinge departe între cei ce vreau, într-un fel absolut, ca „mântuirea” lumii să fie un lucru care va fi împlinit dintr-o necesitate originară și, de altă parte, între cei care se mulțumesc de a o crede posibilă.
Ar fi să nu cunoaștem sensul însăși al vieții, dacă am pretinde că gândirea noastră trebuie să rămână indiferentă, că ea poate rămâne neutră, în probleme ca acelea ale „salvării” Universului: ne simțim și nu putem să nu ne simțim nenorociți la ideea că el este pradă multor inamici, că este deschis pentru tot felul de vânturi rele, care sunt distrugătoare pentru viață.”
Să explicăm ce înseamnă cuvântul Meliorism: „doctrină după care lumea nu este nici lipsită de rău, nici cea mai bună posibilă, dar pe cale de a se perfecționa și de amiliorare” (Lalande – Vocabulaire de philosophie).
„Există, totuși, unii oameni care suferă de faptul de a crede că mântuirea lumii este imposibilă: sunt pesimiștii! Optimistul crede, din contră, că salvarea ei este perfect asigurată. La mijloc, între aceste doctrine, se situează ceea ce s-ar putea numi meliorismul, deși aceasta a apărut până acum mai puțin ca o doctrină, cât ca o atitudine luată în fața lucrurilor vieții. În filosofia europeană, optimismul a prevalat totdeauna. Pesimismul nu s-a introdus decât de curând, grație lui Schopenhauer și nu are decât puțini partizani. Meliorismul, el, nu consideră salvarea lumii ca asigurată în mod absolut cert, dar nici ca imposibilă: el vede în ea un lucru posibil și care devine din ce în ce mai probabil pe măsură ce se înmulțesc condițiunile de împlinit pentru realizarea lui. Pragmatismul trebuie să încline, în mod evident, pentru meliorism. El nu ar putea rămâne orb la faptul că anumite căi de mântuire sunt într-adevăr deschise chiar de pe acum. El nu ar putea să nu admită că dacă alte condiții s-ar produce, ea s-ar împlini, ar deveni o realitate!” (pag. 704)
Calinic Argeșeanul
