Cartea: Către mine însumi, a filosofului Împărat roman, Marc Aureliu, este tradusă de marele cărturar lingvist Ștefan Bezdechi. Vom continua să redăm o seamă de „însemnări”, pentru a ne bucura de opera din Antichitate.
„Dacă găsești în viața omenească ceva, ce stă mai presus de dreptate, adevăr, cumpătare, curaj, într-un cuvânt, decât un suflet, care relativ la faptele sale raționale este mulțumit de sine însuși și care cu privire la întâmplările, ce nu sunt în puterea sa, este resemnat față de destinul său; dacă, repet încă o dată, găsești ceva mai bun, îndreaptă-te spre acest bun, cu toată puterea sufletului tău și desfătează-te cu acest bine suprem.
Dacă însă privirii tale nu se arată nimic mai bun ca spiritul ce locuiește în tine, care s-a făcut stăpân peste poftele tale proprii, și care își dă exact socoteală despre toate cugetările sale, care, cum zicea Socrate, se smulge de sub dominația poftelor, se supune conducerii divinității și consacră îngrijirea sa oamenilor, dacă toate celelalte lucruri par neînsemnate și fără preț, atunci nu da înaintate nici unui alt lucru. Căci dacă te-ai lăsat odată târât, nu mai stă în puterea ta, să te eliberezi iarăși și să dai preferință unicului bine care într-adevăr este al tău propriu. Nu este în niciun chip îngăduit, să pui pe aceeași treaptă cu binele acela, care se referă la rațiune și la fapte, ceva străin, ca lauda mulțimii, sau dominația, sau bogăția, sau plăcerea simțurilor. Toate lucrurile acestea, chiar dacă, pentru un timp, par a se potrivi cu viața noastră, vor dobândi apoi supremația și ne vor abate de la calea dreaptă. Alege, dară, îți spun, fără șovăială Binele Suprem. Și ține-te ferm cu toată puterea de el. Binele Suprem este ceea ce-i folositor” (Către mine însumi III, 6).
„Formează-ți cu îngrijire judecata. Acesta este mijlocul cel mai eficace, ca să nu se ivească în mintea păreri, ce sunt în contradicție cu natura și totodată cu ființa înzestrată cu rațiune. Rațiunea ne prescrie: A ne abține de la orice pripire în judecățile noastre, a fi binevoitor față de oameni și a asculta de poruncile dumnezeiești!” (Către mine însumi III, 9)
Dacă în orice faptă prezentă a ta urmezi totdeauna rațiunea sănătoasă; dacă îți faci datoria de fiecare moment, cu zel, cu putere, cu bunăvoință și fără a te uita la lucrurile lăturalnice, și cauți să porți curat geniul din tine, ca și cum ar trebui să-l restituiești îndată; dacă lucrezi astfel fără teamă și fără speranță, și ești mulțumit cu fiecare activitate prezentă conform naturii și cu iubire eroică de adevăr în cuvintele și manifestările tale, vei duce o viață fericită și nu există nimeni, care te-ar putea împiedica să lucrezi astfel” (Către mine însumi III, 12).
„Nici una din faptele tale să nu aibă loc la întâmplare, ci toate, așa cum îngăduie regulile artei de a trăi!” (Către mine însumi IV, 2)
Calinic Argeșeanul
