Skip to main content

Slujitorii de la ziarul „Românul” au supărat pe Mihai Eminescu în așa fel, încât l-a îndârjit atitudinea lor. De aceea, a găsit cu rânduială ca să le dea o replică usturătoare, zicând:

„Deci vom răspunde celor de la „Românul” următoarele: Voi ați făcut dinastia de Hohenzollern impopulară, dacă este adevărat ce zicea d-l Câmpineanu și ceea ce făcea d-l Candiano Popescu, conservatorii au săvârșit un act impopular când au scăpat situația prin sprijinirea dinastiei, un act care i-a făcut pe un timp îndelungat pe conservatori chiar impopulari și imposibili. Și tot voi ați făcut, în urmă, ca nimeni să nu mai fie pe viitor dispus a menține această dinastie, când vi s-ar mai prezenta vreo ocazie de a o răsturna. V-ați ajuns scopul: partidul conservator nu mai are niciun interes particular de a susține dinastia, pe al cărei întemeietor l-ați împins în o direcție radicală; o susținem numai pentru că interesele țării sunt legate de dânsa.

Și nu are viitor dinastia care se reazămă pe elementele republicane, căci ele o susțin numai câtă vreme le vine lor socoteala, câtă vreme au interese particulare de-a o susține; asta voiam s-o zicem! Rău face „Românul” când umblă cu sofisme; am zis-o cu perdea și n-ar fi trebuit să ne silească a vorbi mai pe față. Sunt lucruri care nu se pot încerca în Țara aceasta fără de a produce o adâncă zguduire: unul dintre acestea este schimbarea relațiilor religioase. De aceea în punctul acesta politică de partid să nu facem! Am zis că, oricât de adânci ar fi dezbinările ce s-au produs în timpul din urmă, politica bifurcată a Austro-Ungariei ne va găsi strâns uniți – și am zis-o aceasta din convingere. Domnul I.C. Brătianu va fi având motive politice de a-i face concesiuni Scaunului Papal în formă și Austro-Ungariei în fond; mai curând însă ori mai târziu va trebui să se încredințeze că nimeni nu poate în Țara aceasta îndrăzni ceea ce se plănuiește.”

Nimeni, de bună credință și cunoscător, cât de cât, a problemelor istorico-religioase și sociale, a nemuritorului Eminescu, cel sfânt al „ghiersului românesc, așa cum l-a „canonizat” poetul Tudor Arghezi!

Calinic Argeșeanul