Pentru frumusețea scrisului eminescian, redăm în continuare din articolul: „Joi s-au adunat la Sibiu…”. Iată cum scria genialul Eminescu: „După datele statistice publicate în anul 1873 credincioșii bisericii romane greco-catolice răsăritene de sub Coroana Ungariei sunt 1.609.169. Afară de 40.000 de români care se țin de Episcopia Vârșețului, ei sunt împărțiți astfel: arhidieceza din Sibiu: 715.928; dieceza Aradului: 558.880; dieceza Caransebeș: 335.360.
Față cu cererea de a mai înființa două dieceze, „Pesther Lloyd” dorește ca, la executarea acestui proiect, să se creeze astfel de organe bisericești nouă, care pe lângă cultura și creșterea coreligionarilor să observe și acele îndatoriri pe care orice cetățean de orice naționalitate sau confesiune, trebuie să le respecte, precum respectă învățăturile bisericii sale…Cu această ocazie o mulțime de îndatoriri pe care „orice cetățean cată să le respecte” încetează de sine și se nasc din contra o sumă de alte îndatoriri mai grele, al căror exercițiu însă ar fi poate îndreptat contra statului, neîncetând de a fi îndatoriri patriotice și morale. În genere „îndatoririle fiece cetățean, cată să respecte” sunt sub coroana Sfântului Ștefan o cestiune de apreciație. Noi credem din contra că la înființarea nouălor dieceze considerațiile politice…nu trebuie să joace niciun rol.”
Caut să asigur pe harnicii cititori, că vom continua, pe cât ne-or ține puterile și sănătatea, să arătăm, pas cu pas, preocupările lui Mihai Eminescu, nu doar ca un obișnuit spectator, ci, mai ales, ca un fin și cuprinzător al situațiilor, nu doar social-politice, ci și acelea din domeniul vieții religioase din Regatul României, dar și din Transilvania cea românească de-a veacuri și milenii!
Calinic Argeșeanul
