Când se ivea vreo problemă mai cu semnificație deosebită, Mihai Eminescu era prezent pentru soluționare și fixarea pe ce direcție să o luăm. Era un fel de „busolă” care indica, fără greș, drumul sigur de parcurs, fără rătăciri. Acum, vom citi cele scrise de el în anul 1888, cu un an înainte de a-și lua zborul de Luceafăr al românilor, dornici de pace și lumină!
După ce „plefturește” tablourile, continuă cu icoanele: „Din contră, icoanele bisericești persistă pe cât timp poporul ține la confesiunea religioasă moștenită și de aceea și în trecut în numele religiei s-au întreprins invazii în Principatele Române și Peninsula Balcanică, precum mii de alte crime și nedreptăți s-au comis în cuprinsul istoriei omenirei în numele religiei și sub pretexte religioase. Suntem siguri că dacă n-ar exista comunitatea religioasă sănătoasă am muri de nesiguranță.”
După ce scrie acestea, arată, cu precădere și o soluție, împotriva invaziei icoanelor străine: „De aceea ar trebui să se creieze, nu cu mari sacrificii, o industrie și la noi, care să poată cu produsele altor popoare ortodoxe!”
Și continuă: „Dar pericole în adevăr grave nu se vor produce niciodată în mod serios prin icoane. Cauzele care ar putea slăbi siguranța statului Român sunt cu totul de altă natură: sunt economice și sociale. Dacă vom continua ca în trecut, a nu realiza nicio reformă pentru ridicarea claselor sociale, dacă prin măsuri înțelepte nu vom îmbunătăți starea țăranului, ci-l vom lăsa să vegeteze în mizeria actuală, dacă nu se va introduce o echitate mai mare în relațiunile lui de muncă, se poate întâmpla ca efecte exterioare să aibă oarecare influență asupra celor nemulțumiți. Dar printr-o stare economică și de cultură mai dezvoltată și având bunul trai necesar, desigur că încercări exterioare de a-i ademeni prin icoane și portrete, n-ar avea niciun succes!”
După cum se vede, limpede ca în lumina zilei, Mihai Eminescu, sfântul și mucenicul, în chip deosebit a prezentat o frescă binevoitoare și binecuvântată! Câtă lumină și câtă bucurie ne transmite marele Eminescu, cel de o viță cu noi, din rădăcina unui Neam Nemuritor!
Calinic Argeșeanul
