Mănăstirea Cotmeana este situată în comuna omonimă, pe drumul Pitești‐Râmnicu Vâlcea, la 30 km spre est de Râmnicu Vâlcea și la 32 km spre nor‐vest de Pitești. Așezământul religios de pe valea Cotmenei, purtând hramul „Buna Vestire” este ctitorit, pentru întâia dată de Radu I voievod, tatăl lui Mircea cel Bătrân, înainte de anul 1385, probabil între 1377 și 1389, fiind refăcută de „bătrânul Mircea voievod cel Mare” între anii 1387 și 1389. Pisania, pusă după „înfrumusețarea” de la 1711, consemnează: „† Cu ajutorul lui D(u)mn(e)zeu, întru lauda prăznuirii Bl(a)gove ̆șteniei Preacuratei, Pururea Fecioarei Mariei, s‐au înălțat din temelie această sf(î)ntă bise ̆rică, de creștinul domnul Ţării Rumânești Io Mircea voivod, la leat 6897. Şi ne avîndu ̆ podoabă sf(î)nta bese ̆rică s‐au nevoit smeritul ig(umen) chir Parthenie er(omonah) Coziian de o au înfrum(u) sețat cu tâmplele, cu icoane și cu ferestrile și cu ușa și câte să văd înoite, dintru ostăneala lui și a celor ce s‐au îndurat, în zilele lui Io Costandin B(asarab) B(râncoveanu) voivod, fiindu mitropolit chir Antim; m(e)s(e)ț(a) av(gus)t 9 zil(e), v(ă) leat 7219”.
Mănăstirea a fost refăcută de către Domnitorul Martir Constantin Brâncoveanul în anul 1711, pe vremea ieromonahului Sofronie de la Cozia, cu „osteneala” ieromonahului Ilarion de la Cotmeana, fiind înlocuite ancadramentele din piatră ale ferestrelor și al ușii de la intrarea în naos, lărgindu‐se pronaosul și adăugându‐se un pridvor cu arcade, pe latura nordică. În 1777, deasupra pridvorului deschis, preexistent la vest, s‐a construit un turn clopotniță. Biserica a mai fost reparată între anii 1855 și 1857. Direcția Monumentelor Istorice a restaurat monumentul, salvându‐l de la pieire, între anii 1922 și 1924, în 1959 și în 1972.
Din vechiul ansamblu monahal se mai păstrează doar biserica, zidită de Radu I înainte de anul 1385 și terminată de fiii săi: Dan I și Mircea cel Bătrân. În august 1990, cu osteneala și binecuvântarea Preasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul de astăzi al Argeșului și Muscelului, Mănăstirea Cotmeana a fost redeschisă și încredințată spre păstorire Protosinghelului Ioasaf Boiciuc. De atunci s‐au săvârșit lucrări de restaurare și de construire a unei noi biserici, a trapezei, a bibliotecii, a chiliilor, a casei domnești și a muzeului. Astfel a fost extins ansamblul alcătuit din biserică, turnul, clopotnița și zidurile de incintă prevăzute cu goluri de tragere. Mănăstirea Cotmeana adăpostește cea mai veche biserică din cadrul unui ansamblu monahal care se mai păstrează în țara noastră. Construită din cărămidă, aceasta este ornamentată în exterior, sub cornișa zimțată, cu discuri ceramice colorate utilizate pentru prima oară în Ţara Românească în scop decorativ.
Clopotul dăruit de jupânul Dragomir în anul 1385 acestei mănăstiri este cel mai vechi din Ţara Românească. Ușile de lemn, din sec. al XVI‐lea, aflate la Muzeul Național de Artă, sunt bogat decorate cu motive vegetale. Săpăturile arheologice au scos la iveală un tezaur din monede de aur și discuri ornamentale de teracotă, expuse la Muzeul Județean Argeș.
Ansamblul mănăstiresc Cotmeana s‐a sfințit la 1 octombrie 2003, de praznicul „Acoperământului Maicii Domnului”, de către Chiriarhul locului, împreună cu alți arhierei ai vremii: Preasfințitul Gherasim, Episcop al Râmnicului, Preasfințitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Preasfințitul Gurie Strehăianul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Craiovei, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi.
Documentul de resfințire din anul 2003 menționează, printre altele că: „Această sfântă și dumnezeiască Mănăstire cu hramul Buna Vestire și Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul s‐a zidit în timpul lui Radu I, domnul Ţării Românești (1377‐1383), fiind cea mai veche mănăstire din Ţara Românească și una dintre importantele monumente istorice medievale din sud‐estul Europei”.
Între anii 1990 și 2005, lângă biserica veche, monument istoric, a fost construită o nouă biserică, purtând hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, foarte necesară mulțimii de credincioși care merg aici pentru a participa la slujbele
religioase, alături de obștea de 9 viețuitori.
