Creația populară românească este, înainte de toate, o formă de a comunica ceea ce cuvintele nu pot spune: legătura profundă a omului cu natura, cu divinul, cu lumea nevăzută. În centrul acestei creații se află simbolurile – forme aparent simple, dar încărcate de sensuri adânci, transmise din generație în generație, ca o moștenire vie a spiritualității românești. Simbolurile nu sunt doar elemente decorative, ci adevărate coduri de înțelepciune ancestrală.
Seminarul Teologic Ortodox „Neagoe Vodă Basarab” din municipiul Curtea de Argeș și Muzeul de Etnografie „Casa Norocea” și-au dat mâna pentru realizarea evenimentului cultural-educativ: „Lada de zestre – Identitate și Spiritualitate”.
Activitatea a avut ca scop familiarizarea elevilor seminariști cu tehnicile de confecționare și cu simbolistica religioasă și laică a motivelor populare, creându-se astfel, într-un mediu agreabil și destins, legături între teologie, istorie și etnografie.
În acest atelier de lucru, elevii au putut afla că acestea le regăsim pretutindeni: pe cusăturile portului popular, în basmele cu zmei și eroi, în cântecele de dor, pe obiectele de ceramică sau pe porțile de lemn din Maramureș. Fiecare formă, culoare sau motiv are o poveste, o funcție și o semnificație. Acestea nu doar că înfrumusețează obiectele sau obiceiurile, ci le încarcă de putere, de protecție și de sacralitate. Creația populară românească reprezintă astfel, o comoară culturală, în care simbolurile nu sunt doar elemente decorative, ci adevărate forme de exprimare a unei viziuni despre lume. De la cusături și țesături, până la dansuri ritualice și cântece de dor, simbolistica tradițională românească păstrează și transmite valori, credințe, istorii și emoții colective.
