Vom aduce la cunoștința harnicilor cititori și părerea savantului chimist francez, Chevreul (1786-1889), care consemnează: „M-am întrebat dacă într-o epocă în care s-a spus de mai multe ori că știința modernă duce la materialism, nu era o datorie petnru un om care și-a petrecut viața în mijlocul cărților sale și într-un laborator de chimie, căutând adevărul, să protesteze contra unei păreri diametral opusă părerilor sale și acesta este motivul pentru care, spunând că niciodată n-a fost sceptic, nici materialist, el înfățișează motivele protestului său. Prima părere privește siguranța pe care o am despre existența materiei în afară de mine însumi. N-am fost, deci, niciodată sceptic.
A doua este convingerea mea despre existența unei ființe Dumnezeiești, creatorul unei îndoite armonii: armonia care domnește în lumea neînsuflețită și pe care o dezvăluie, mai întâi, știința, știința Mecanicei cerești și știința fenomenelor moleculare; apoi armonia care domnește în lumea organizată, vie!
N-am fost, deci, niciodată materialist, în nicio epocă din viața mea, neputând concepe că această îndoită armonie, ca și cugetarea omenească, ar fi produsul întâmplării” (Seance de l`Academie des sciences, t. LXXIX, de comptes rendus, 1874, p. 631).
John LeConte, una din cele mai mari glorii ale științei americane, spunea, după știința sa: „Departe de a se simți stingherite una de alta, Religia și Știința își dau un ajutor mutual” (L`Abbe Moigno, Splendeurs de la foi, t. III, p. 1472).
La baza Științei, stă, negreșit, Religia, prin care omenirea și-a găsit suportul său în toate domeniile. Ca să descoperi ceva, cercetezi cu credința că vei reuși și astfel Pământul acesta s-a umplut de savanții care au sfârșit prin încrederea în purtarea de grijă a Domnului Dumnezeu!
Calinic Argeșeanul
