Cel mai groaznic sentiment este atunci când te simţi singur, părăsit de Dumnezeu şi de oameni, deopotrivă. Aceasta este cea mai mare cădere de ”sus”.
Cioran m-a uluit prin precizia cu care face analize de mare fineţe când scrie: „Înrudiţi fiind cu Dumnezeu – vedeţi cum spune? – ar fi necuviincios să-l tratăm ca pe un străin, mai ales că, oricum, singurătatea noastră mai modestă, o evocă pe a sa.”
Îţi vine să plângi! Pentru Dumnezeu şi zidirea Sa!
Calinic Arhiepiscopul, Adevăratul Cioran, Editura Eikon, 2015.
