Iată că o femeie se ocupă de ramura Filosofiei politice și abordează un „feminism”, arătând egalitatea între femei și bărbați. În secolul IV, î. Hr., filosoful Platon recomanda ca fetele să aibă o educație similară cu cea a bărbaților, iar în secolul IV d. Hr., filosoafa Hypatia, care era și o matematiciană marcantă, preda în Alexandria Egiptului.
În anul 1790, în anumite scrisori despre educație, istoricul britanic Catharine Macaulay, afirma că aparenta slăbiciune a femeilor este cauzată de o educație greșită. În anul 1869, lucrarea lui John Stuart Mill: „Supunerea femeilor”, susține egalitatea între sexe, iar la sfârșitul secolului XX, un val de activism feminin începe să răstoarne majoritatea inegalităților sociale și politice dintre cele două sexe în societatea occidentală, după cum bine se știe.
În Istoria lumii, femeile au fost considerate inferioare bărbaților, dar în secolul al XVIII-lea, starea aceasta a început să se clatine, printre cele mai puternice și hotărâte voci fiind și revoluționara engleză Mary Wollstonecraft (1759-1797).
Ca soluție salvatoare se ia în considerare Educația egală „că dacă bărbatul și femeile ar primi aceeași educație, atunci ar dobândi același caracter bun și aceeași abordare rațională a vieții, deoarece, la nivel fundamental, creierul și mintea lor funcționează similar. Se cunoaște cartea sa: În apărarea drepturilor femeii¸ publicată în anul 1792, care a fost, oarecum, un răspuns la textul lui Jean Jacques Rousseau, Emile (1762), care recomanda ca fetele să fie educate diferit de bărbați și că aceștia din urmă (adică bieții) să învețe să le respecte și să le iubească, pentru că Mary Wollstonecraft îndemna: „Să oferim femeii aceleași drepturi și ea va emula virtuțile bărbaților” (pagina 175).
Pot spune, fără să greșesc: Femeia este mai presus de virtuțile bărbaților și că prin ea se mântuiește lumea! În fața Domnului Dumnezeu nu există diferențe de genuri, între bărbat și femeie!
Calinic Argeșeanul