În Anul Domnului, 1866, la Pescasseroli, se năștea Benedetto Croce, studiile făcându-le la Neapole și Roma. A urmat Facultatea de Drept și a fost studentul vestitului Antonio Labriola, de la care a învățat să aibă o puternică înclinare spre studiul problemelor de metodologie și filosofie a istoriei.
Cărțile pe care le-a scris alcătuiesc ele singure o bibliotecă, iar revista „La Critica” pe care a întemeiat-o în 1903 și pe care o conduce fără întrerupere și o scrie în marea ei parte el însuși, poate servi din toate punctele de vedere ca model de publicație științifică, prin seriozitatea, unitatea, dimensiunile și adâncimea tratării problemelor. Subliniem, ca și G. Gentile, de care îl lega o veche prietenie și colaborare, faptul că B. Croce este un filosof idealist.
Opera lui Croce cuprinde cu precădere domeniul filosofiei, al criticii literare și al criticii istorice. Din cele mai valoroase, menționăm: Estetica, 1902; Teoria della storia e della storiografia, 1912 și La Poesia, 1936. Să mai adăugăm: Estetica ca știință a expresiunii și lingvistică generală, și alte zeci de volume sub titlul general „Filosofia della spirito”.
Vom prezenta câteva fragmente din lucrarea sa, Estetica, 1902, pentru o mai bună cunoaștere a gândirii sale: Cunoștința intuitivă: „Cunoașterea umană are două forme: este, sau cunoașterea intuitivă sau cunoașterea logică; cunoașterea prin fantezie sau cunoașterea prin intelect; cunoașterea individului sau cunoașterea universului; a lucrurilor sau a relațiilor lor; este, cu un cuvânt, sau producătoare de imagini sau producătoare de concepte. Independența intuitivă față de cea intelectuală: „Cel dintâi lucru pe care trebuie însă a ni-l fixa bine în minte este că cunoștința intuitivă nu are nevoie de stăpâni: n-are nevoie să se sprijine pe nimeni; nu are nevoie să ceară împrumut ochii nimănui, pentru că și-i are pe ai săi și încă foarte sănătoși. Și dacă nu poate încăpea îndoială că în multe intuiții se pot găsi amestecate concepte, în altele nu e urmă de un astfel de amestec; ceea ce dovedește că el nu e necesar. Impresia unui clar de lună, pictat de un pictor; conturul unei țări, deliniat de un cartograf; un motiv muzical fin sau energic; cuvintele unei poezii lirice sau acelea prin care cerem, poruncim și ne plângem în viața cotidiană, pot fi foarte bine toate fapte intuitive, fără umbre de referințe intelectuale” (Antologia filosofică, 1943; B. Croce: Logica come scienza del concetto puro).
Calinic Argeșeanul
