Cu Mihai Eminescu nu era de glumit! El era adânc cunoscător a Istoriei bisericești din arealul ortodox, dovadă că, la 4 octombrie 1881, a publicat în ziarul Timpul, VI, nr. 216, un articol intitulat: „Joi, s-au adunat la Sibiu…” arătând aspecte din viața Bisericii ardelenești. Vom avea prilejul să încercăm a fi contemporani și noi cu vremurile de atunci.
Iată ce scria Eminescu: „Joi s-au adunat la Sibiu Congresul Bisericesc al Românilor răsăriteni din Transilvania, Banat și Țara Ungurească. „Pesther Lloyd” relevă că acest Congres merită o deosebită atenție, pentru că în el se va decide înmulțirea diecezelor române. Se va propune anume crearea a două dieceze încă. O parte ar voi ca nouăle episcopii să fie una la Făgăraș (deci în Ardeal), alta la Oradea Mare; alții propun ca amândouă diecezele să fie dincolo de Munții Ardealului, și anume una în Timișoara, alta la Oradea; iar mitropolia Ardealului să rămâie tot atât de mare precum este, dându-i-se doar un ajutor mitropolitului, un episcop coaudiutor. Amândouă mitropoliile din Ardeal, cea răsăriteană și cea greco-catolică, au una și aceeași origine. Din Evul Mediu încă exista archidieceză răsăriteană în Alba Iulia, ai cărei mitropoliți se sfințeau de către mitropolitul din București, ca exarh al Patriarhiei Constantinopolitane. Pe la începutul secolului trecut au început convertirea unui număr de români la ritul greco-catolic, de unde a urmat prefacerea mitropoliei din Alba Iulia în mitropolie greco-catolică. Românii care nu au primit unirea (uniunea) au urmat paralel viața lor bisericească cu acei ce o primiseră, până ce în sfârșit Șaguna la 1864 izbuti a reînființa mitropolia răsăriteană, care curând își înființă două episcopii, la Arad și Caransebeș!”
Cu adevărat, rămâi uimit de bogăția cunoștințelor scriitorului Mihai Eminescu și prezentarea evenimentelor contemporane din timpul vieții sale!
Calinic Argeșeanul
