Skip to main content

În cartea: Reginele Filosofiei, Lisa Whiting prezintă cu succes pe Hypatia (350-415), matematiciană, astronomă și gânditoare, ea fiind una dintre primele gânditoare despre care există date atestate istoric, deși viața Hypatiei este învăluită în legendă, fiind o figură marcantă în domeniul literaturii, a poeziei și a astronomiei.

Hypatia s-a născut  în jurul anului 350 d. Hr., în Alexandria Egiptului, care atunci făcea parte din Imperiul Roman. Alexandria era un oraș cu erudiție și doar Atena îl întrecea în valoare. Se poate ști că tatăl Hypatiei, Theon, era conducătorul Universității din Alexandria, numită Mauseion, profesor care a alcătuit lucrări de matematică, cum ar fi și ediția critică a lucrării Elementele lui Euclid.

Istoricul bizantin din secolul al V-lea, Socrate Scolasticul, a scris în Istoria Bisericească despre Hypatia, fiica filosofului Theon, că are realizări atât de mari în domeniul literaturii și a științelor, că i-a întrecut cu mult pe filosofii din vremea ei. Se cunoaște, de asemenea, că Hypatia a scris comentarii la multe texte de matematică, inclusiv la cartea lui Ptolomeu – Almageste – dar, a mai scris comentarii și la cele 13 volume ale lui Diofant numite Aritmetica; a îngrijit o nouă ediție a cărții lui Ptolomeu: Table utile, precum și un comentariu la cartea lui Apollonicus despre geometria secțiunilor conice.

Uimitor, Hypatia, a construit instrumente astronomice, cum sunt astrolabii, care erau niște dispozitive folosite pentru calculul poziției planetelor. Adevărat om de știință! Unul dintre ucenicii Hypatiei, Synesius din Cirene, i-a scris scrisori admirative cu titlul: „Filosoafa”, declarându-i dragoste, dar Hypatia i-a respins avansurile, păstrându-și virginitatea până la moarte. Când veneau pețitorii, le cânta dintr-un instrument muzical ore în șir, până plecau plictisiți, respingând avansurile. Discipolul și prietenul ei, Synesius, a ajuns episcop creștin, iar Oreste, guvernatorul orașului Alexandria.

Iată cum scria Damascius despre Hypatia: „Stilul Hypatiei era astfel: nu era doar o rafinată oratoare și o dialecticiană, ci era și foarte înțeleaptă în chestiuni practice și motivată de importanța atitudinii civice. Așa a ajuns să fie o persoană demnă de toată încrederea peste tot în cetate; era întâmpinată cu plăcere pretutindeni și i se vorbea cu mare respect”.

Hypatia era o femeie harismatică, inteligentă și curajoasă, ceea ce poate fi model și pentru femeile din lumea contemporană!

Calinic Argeșeanul