Impactul frigului asupra inimii
Temperaturile scăzute contractă vasele de sânge (vasoconstricție), obligând inima să pompeze mai puternic împotriva rezistenței vasculare crescute. Astfel, în sezonul rece (noiembrie–martie), inima are o sarcină în plus, trebuie să muncească mai mult pentru a menține fluxul de sânge și oxigen către organe. Această suprasolicitare poate declanșa acutizări ale unor afecțiuni cardiovasculare preexistente (ateroscleroză, insuficiență cardiacă, cardiopatie ischemică, hipertensiune arterială sau boală venoasă cronică). Studiile arată, de exemplu, că la fiecare scădere cu 1°C a temperaturii exterioare, riscul de infarct miocardic crește cu ~2%. „Frigul nu doar îngheață mâinile, ci obligă inima să pompeze împotriva unor vase mai strânse”, explică dr. Adrian Sturzu, medic cardiolog la Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” București. În plus, orele dimineții și serii sunt deosebit de critice: „La fiecare scădere de temperatură, fenomenul se vede mai ales dimineața devreme și seara, când vasoconstricția este maximă”, precizează dr. Sturzu.
Măsuri de protecție:
Îmbrăcați-vă corespunzător, în straturi multiple de haine care nu strâng corpul și păstrează căldura. Protejați extremitățile – purtați fes, fular, mănuși și încălțăminte antiderapantă, îmblănită. Asigurați o izolație termică bună a corpului pentru a reduce vasoconstricția periferică și efortul suplimentar al cordului.
Cine sunt cei mai expuși
• Persoanele cu factori de risc cardiovascular cunoscuți: fumători, persoane cu obezitate, hipertensiune arterială, diabet sau istoric familial de boli de inimă. Acești factori le fac oricum vulnerabile la probleme cardiace, iar frigul le amplifică riscul.
• Cei care urmează tratamente ce sensibilizează organismul la frig – de exemplu, anumite medicamente cardiovasculare (unele antiaritmice, betablocante, vasodilatatoare pentru angină) sau tratamente neurologice pot afecta mecanismele de adaptare la frig. Discutați cu medicul dacă medicația dvs. impune precauții speciale.
• Persoanele de peste 50 de ani care depun efort fizic intens în frig (de exemplu, muncă solicitantă în aer liber, deszăpezitul etc.). Efortul brusc și mare în condiții de temperatură scăzută poate declanșa evenimente cardiace acute la cei cu arterele îngustate de ateroscleroză.
„Planul de 60 de secunde” înainte de a ieși afară Dr. Sturzu recomandă un scurt ritual de 1 minut înainte de a pleca de acasă la temperaturi scăzute, mai ales pentru cardiaci și persoanele la risc:
• Verifică medicația zilnică – asigură-te că ai luat tratamentul prescris și ai la tine eventualele medicamente de urgență (spray de nitroglicerină, inhalator, etc.).
• Protejează căile respiratorii: acoperă gura și nasul cu o eșarfă sau mască (ideal nouă) pentru a încălzi aerul inspirat. Aerul foarte rece poate declanșa constricția arterelor coronare, provocând angină (dureri în piept) la cei vulnerabili.
• Încălzește-te înainte: fă încălzire 5–10 minute în casă (mișcări ușoare, gimnastică) pentru a crește treptat ritmul cardiac și temperatura corporală. Nu pleca brusc din casă în frig, trecând de la repaus la efort fără tranziție.
• Evită ieșirea imediat după masă sau alcool: digestia solicită suplimentar inima, iar alcoolul poate da falsa senzație de căldură, favorizând pierderea de căldură. Așteaptă cel puțin 30–60 de minute după masă înainte de a ieși în ger.
• Nu pleca la drum fără telefon și companie: ai telefonul încărcat la tine și, pe cât posibil, evită deplasările singur în frig extrem, mai ales dacă ai probleme cardiace. În caz de nevoie, să poți suna rapid la ajutor (112) și cineva să știe traseul tău. Deszăpezitul – un efort cu riscuri Deszăpezitul (datul zăpezii) este o activitate aparent banală, dar foarte solicitantă fizic, care poate deveni periculoasă pentru inimă. Medicul avertizează că această combinație (efort + ger) poate precipita un infarct, mai ales la cei neantrenați sau cu probleme cardiace latente. „Deszăpezitul este un efort intens”, subliniază dr. Sturzu. Recomandarea este ca această activitate să fie împărțită în secvențe scurte (maxim 10 minute de lucru continuu), urmate de pauze la cald pentru refacere. Zăpada se împinge, nu se ridică, evitați să forțați coloana și inima ridicând greutăți; mai bine împingeți zăpada în lateral cu lopata. „La orice disconfort toracic intens trebuie oprit efortul imediat și apelat 112”, spune medicul.
Material realizat de Pr. Psih. Asist. Medic. Rafael Vintilă, profesor de psihologie medicală și psihopatologie, Centrul Universitar Pitești.
Sectorul Cultural și Comunicații Media
