Parcă nu putem să ne despărțim de celebrul Immanuel Kant și chiar dacă repetăm, printre operele sale cele mai de seamă trebuie să numim: Critica rațiunii pure (1781); Critica puterii de judecare (1790); Critica rațiunii practice (1788); Prolegomene la orice Metafizică viitoare (1783); Întemeierea metafizicei moravurilor (1785); Religia înlăuntru granițelor rațiunii (1793); Spre pacea eternă (1795), iar la acestea trebuie adăugate și prelegerile sale „Asupra pedagogiei” (1803), publicate de studentul său Rink. Din operele menționate mai sus, o mare parte s-au tradus și în limba română.
Desigur, trebuie să amintim și anumite lucrări în limba română, care se pot citi cu mult folos: Viața și opera lui Kant de Ion Petrovici, Casa Școalelor, 1936; Pedagogia lui Immanuel Kant, Cultura Românească, 1936; Criticismul kantian, de P.P. Negulescu, Editura Academiei Române, 1941, material semnat și de filosoful Mircea Florian în Istoria filosofiei moderne, vol. II. Iar alte edituri românești au tipărit masiv cărțile principale din Filosofia mondială.
Kant lămurește: „Cum este metafizica posibilă ca știință?” De asemenea: Sensibilitatea: Intuiția, formă a materiei fenomenului și observațiuni generale la estetica transcendentală (spațiul și timpul); apoi despre „Sensibilitate și Intelect!”
Și avem bucuria să vedem „Tableta judecăților” și ”Tabla categoriilor”. Se vor întâlni lucrări ca „Insula adevărului” și „oceanul” iluziei, apoi „Definiția Ideii și Ideile Transcendentale”, toate din cuprinsul operei sale: Critica rațiunii pure.
Dacă citim în opera sa: Critica rațiunii practice, vom citi „Despre principiile Rațiunii Practice Pure; Legea fundamentală a Rațiunii pure practice și despre „Anatomia Voinței, Respectul, Datoria, Voința Bună, Omul nu e mijloc, ci scop; Virtutea poate fi dobândită; Caracterul; Nemurirea sufletului ca postulat al rațiunii Practice Pure; Existența lui Dumnezeu, ca postulat al Rațiunii Practice Pure, Cerul înstelat și Legea morală, cele două materiale, vor fi prezentate în tableta care va urma.
Iertați! Filosofia este o bucurie pentru cultura solidă a omului, dar uneori este tare complicată!
Calinic Argeșeanul
