Zicea cineva, mai cu umor, că atunci când nu ai ce face, te apucă dorul de a citi și mai ales, a scrie câte ceva despre Filosofie! Ca s-o începi cu dreptul, și nu cu stângul ca-n armată, mai întâi trebuie să se înșire câteva criterii, care duc drept la țintă!
Și acum criteriile:
1. Dezbatere și dialog, primatul l-a avut filosoful Socrate! Platon, discipolul filosofului Socrate a spus: „Calitatea de a se mira îi este proprie filosofului, alt început decât acesta pentru filosofie nu există!” A te mira, înseamnă a dialoga și a analiza anumite aspecte ale vieții.
2. Existență și cunoaștere. Primii filosofi au apărut în Grecia, cu aproape 2.500 de ani în urmă, cărora, sentimentul mirării le-a inundat ființa, văzând Pământul și toate formele de viață, soarele, luna, planetele și stelele, clima, cutremurele, eclipsa, etc., întrebându-se, cu maximă mirare, cum ar trebui să ne întrebăm și noi: „Din ce este alcătuit Universul?” Care este natura tuturor lucrurilor care există? Aceste întrebări duc către o ramură a Filosofiei pe care o numim Metafizica.
3. Logică și limbaj. Gândirea rațională, pe care o avem toți, în grade diferite se bazează pe stabilirea adevărului. Deci, Logica este o altă ramură a Filosofiei. Limbajul logic este esențial pentru a nu bate câmpii. Asta înseamnă să citești mult și în mod selectiv.
4. Moralitate, Artă și Politică. Se concretizează în afirmația lui Cicero: „O, Filosofie, călăuză a vieții! O, căutătoare a virtuților și distrugătoare a viciilor! Ce am fi fost noi oare și ce ar fi fost veacurile fără tine?”
5. Urmărirea raționamentului. Citatul cel mai faimos din filosofie este afirmația lui Descartes: „Cogito, ergo sum” (Gândesc, deci exist), punct de cotitură în istoria filosofiei și implicit, în sfera gândirii.
6. Sisteme de gândire. Se știe că anumiți filosofi au format „sisteme” filosofice, și chiar „școli” de Filosofie, pentru că Filosofia nu se referă doar la idei – este un mod de a gândi.
7. Bucuria filosofiei, se regăsește în titlul cărții noastre: „Bucuria lecturii”, adică bucuria descoperirii! Ce vom descoperi? Trebuie să știm că „Începutul gândirii stă în dezacord – nu doar cu ceilalți, ci și cu noi înșine” (Eric Hoffer). Când ne îndoim și de noi înșine (ne vine și încercarea asta, ca să nu-i zic, nebuneală) să ne uităm în oglindă bine, să ne fixăm privirea asupra noastră înșine și să „urlăm” din răsputeri: Exist, Doamne! Cuget!
Mulțumesc că m-ai adus și pe lumea asta!
Calinic Argeșeanul
