Să nu uităm, mai ales, cele două fericiri rostite din cele nouă, și anume: „Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumezeu” și „Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema!” Iisus Hristos ne-a lăsat Testamentul cel Nou, Veșnic legământ pentru a-l împlini, ca să ne putem vedea față către față și a ne bucura de binecuvântarea Sa Dumnezeiască!
În decursul Istoriei Universale, românii au avut de întâmpinat încercări, secole de-a rândul, dar nu ne-a lăsat Domnul Dumnezeu ca să fim nimiciți și să dispărem din Istorie, așa cum au dispărut popoare-neamuri și imperii, după cum se știe, deja!
Atunci, dar și acum: „Avem acea putere, avem acea încredere, pentru ca sufletul acestei părți a omenirii ce se numește poporul român, încă nu și-a revărsat în lume comoara cuprinsului său sufletesc. În adâncul ființei lui se prefac noi armonii în sfera frumosului, noi descoperiri în aceea a adevărului, nouă tipuri de caractere ce trebuie să iasă la lumină, să rămână în amintirea omenirii…Fiindcă noi românii încă nu am desfășurat tot cuprinsul nostru sufletesc, avem dreptul de a trăi și putem spera în viitor…La noi românii: Agerimea minții și tăria inimii sunt condițiile neapărate ale vieții mai depline. Știința și puterea morală sunt stâlpii fericirii popoarelor. Acestea fiind bunuri ce omul, poporul, poate să le agonisească, urmează că de la el atârnă ca să intre pe calea progresului și să-și câștige recunoștința omenirii!”
Așa scria istoricul A.D. Xenopol, în anul 1871, la Adunarea Națională de la mormântul lui Ștefan cel Mare, acum 154 de ani!
Cu răbdarea dumneavoastră voi mai da câteva secvențe din lunga lui cuvântare: „Să nu credem vreodată că un popor când se coboară în cumpăna lumei, nu poartă el însuși vina acelei coborâri. Totdeauna un popor ce slăbește în afară arată că e slab înlăuntrul său; un popor ce se stinge de pe fața lumei, că a fost mort înlăuntrul său!…În dezbinarea dinlăuntru stă slăbiciunea unora, în această nearmonie a inimilor și a spiritelor stă rădăcina mai adâncă a relelor ce ne bântuie, a pericolelor ce ne amenință!…Unirea românilor (a omenirii întregi), dacă e să fie cu trai, trebuie să se facă întâi prin gând și inimă”.
Așa se gândea și așa se scria acum 154 de ani! Și azi este, după cum vedeți, aceeași situație în declin economic, financiar și spiritual!
Să medităm și să ne lămurim, că rezolvarea tuturor cerințelor se găsesc tot în Vatra noastră Românească!
Totul cu înțelepciune și perseverență în hărnicie!
Calinic Argeșeanul
