Într-o lume în continuă schimbare, în care valorile fundamentale ale demnităţii umane şi ale solidarităţii sunt puse frecvent la încercare, şcoala devine un spaţiu esenţial pentru cultivarea civismului, a responsabilităţii sociale şi a conştiinţei morale. Este în acest context că Şcoala Gimnazială „Gabriel Marinescu” din Tigveni a îmbrăţişat cu curaj şi creativitate tema „Drepturile Omului” — un demers educaţional şi catehetic menit să aducă elevii în contact direct cu universul valorilor umane, al demnităţii şi, în subsidiar, al identităţii creştine şi naţionale.
Activitatea, organizată în parteneriat cu Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului prin Sectorul Învăţământ şi Activităţi cu Tineretul – Biroul de Cateheză, a reunit elevi, cadre didactice şi invitaţi într‑o atmosferă de partajare, învăţare şi spiritualitate. Îndrumaţi de cadrele didactice Maria Popescu şi Emilia‑Mihaela Dumitescu (directorul şcolii), elevii au participat cu entuziasm la o derulare variată de activităţi: realizarea de postere tematice, eseuri, desene explicative, un flash‑mob cu mesaje despre drepturi, şi, în mod remarcabil, o componentă creativ‑catehetică interconectată – jocul didactic interactiv.
Contextul educaţional şi valoric al demersului este profund: Ziua Internaţională a Drepturilor Omului comemorează adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, care devine un prilej simbolic pentru a reflecta asupra demnităţii fiecărui om, asupra egalităţii, libertăţii şi responsabilităţii comune. Prin organizarea unui astfel de eveniment, şcoala din Tigveni îşi asumă rolul nu doar de transmisie de cunoştinţe, ci de formare civică şi morală.
Obiectivele activităţii au fost multiple: în primul rând, elevii au fost invitaţi să cunoască conţinutul drepturilor fundamentale ale omului – dreptul la viaţă, libertate, egalitate, educaţie, exprimare – şi apoi să le reflecte asupra lor prin prisma realităţii lor concrete de elevi şi tineri. În al doilea rând, prin implicarea activă – postere, eseuri, desene – s‑a urmărit susţinerea unui învăţământ activ, participativ şi reflexiv, în care elevul devine agent şi nu doar receptor. În al treilea rând, componenta catehetică creează o punte între valorile creştine şi cele universale și devine simbol al misiunii, al slujirii, al demnităţii omului în faţa lui Dumnezeu şi a semenilor.
Metodologia aplicată s‑a bazat pe bune practici pedagogice: metode interactive (flash‑mob, joc didactic), vizual‑creativ (postere, desene), scris‑reflexive (eseuri), şi artă aplicată (icana). Această diversitate metodologică a permis acoperirea multiplelor stiluri de învăţare şi implicarea emoţională a elevilor – esenţială pentru formarea de atitudini. În paralel, colaborarea între biserică, şcoală şi comunitate a creat un context de coeziune educaţională şi spirituală, ceea ce evidenţiază importanţa parteneriatului parohie–şcoală–societate civilă în formarea tinerilor.
La activitate au participat Malvina Stefan (logoped, CJRAE) și Părintele Bogdan Lupu.
Impactul şi semnificaţia acestui demers sunt semnificative: elevii au fost încurajaţi să‑şi exprime opinia, să reflecteze asupra libertăţii şi responsabilităţii, să identifice şi să manifeste respectul pentru demnitatea altora. Astfel, educaţia devine mai mult decât instruire: ea devine formare de oameni pregătiţi să contribuie la o societate responsabilă şi incluzivă. De asemenea, prin componenta catehetică, se consolidează ideea că valorile creştine (demnitatea omului creat după chipul lui Dumnezeu, solidaritatea, iubirea de aproapele) nu sunt separate de valorile drepturilor omului, ci se intersectează şi se întăresc reciproc.
Activitatea reprezintă un model remarcabil de educaţie integrată – cognitivă, moral‑civică şi spirituală. Prin implicarea elevilor ca actori ai propriei învăţări, prin colaborarea instituţională şi prin punerea valorilor în acţiune, s‑a creat o experienţă educaţională relevantă şi semnificativă. Într‑o societate în care respectul pentru drepturile fundamentale ale omului rămâne o provocare, acest tip de iniţiativă este nu doar oportună, ci vitală. Tinerii astfel educaţi nu sunt doar beneficiari de drepturi, ci devin constructori ai unei lumi mai drepte, mai omenoase şi mai responsabile.
