Sfântul Vasile cel Mare spune: „Postul nu știe ce este camăta. Masa celui ce postește nu miroase a procente”.
Pe vremuri, când eram mai mici, dar și acum este obiceiul, în cursul anului, nu se îndopa lumea cu carne, de niciun fel. Doar sâmbăta se tăia o găină și se făcea o supă și o friptură, ca să veselești puțin traiul. Într-un an se tăiau 40 de găini sau alte galițe purtătoare de carne. Toate aceste orătănii erau crescute în gospodărie și se foloseau proaspete, fără să treacă prin frigider.
De multe ori m-am veselit când am văzut gospodari mergând la treburi cu săptămânile. Își luau în căruță o ladă în care puneau găinile și le hrăneau pe drum și apoi, una câte una, le tăiau și le pregăteau pe loc. Ce mai pui la ceaun, ce mai găini coapte, ce mai friptură cu usturoi, ce mai vin din vița casei, atârnată la intrare! Ce boierie țărănească, de nici împăratul sau regele, nu puteau bănui! Dar asta mai răruț, cum se zice, că e mai drăguț și cu gust.
Sfântul Vasile cel Mare zice: „Da, niciun lucru nu este atât de dorit, încât să nu ajungă de disprețuit, dacă te desfătezi necontenit din el. Că ne bucurăm mai mult de acele lucruri pe care le dobândim mai rar. La fel și Creatorul nostru a făcut ca, prin schimbarea pusă de El în viață, să ne bucurăm de cele pe care ni le dăruiește…Și masa, așadar, este mai plăcută după post. Aceasta, atât pentru cei bogați și cu masă îmbelșugată, cât și pentru cei care au o masă sărăcăcioasă și întâmplătoare.”
După cum scrie, se vede că Sfântul Vasile cel Mare postea aspru și nu se bucura de bucate alese și multe.
Oricum, măsura în toate și fără îmbuibare. După ora 5 seara, nimic mâncând!
Calinic Argeșeanul
