Cuvântul, numit așa de supărător grosolan, m-a scos din „pepeni”, cum s-ar zice. Dar pe cine nu supără așa stare, trebuie să știe că, după Dex, grosolan, înseamnă: „care este lipsit de delicatețe, de finețe, necioplit, nepoliticos, bădăran, mojic!”
Cum s-ar zice: caracter josnic! Vai de capul nostru! Nu cunosc să fi auzit la spovedanie pe cineva căindu-se de astfel de epitete dezagreabile! Nu știu ce canon se dă împotriva grosolăniei, bădărăniei, necioplitului caracter. Spuneam și eu adesea că nimeni nu ajunge sfânt dacă nu a fost delicat și plin de bunătate și iertare!
Se întrebau cei din vechime: „Există oare ceva minunat sau nerușinat în sine? Ce-i place omului, anume aceea este pentru el minunat!” Cum s-ar spune și se mai spune: „Tu ești porc din turma lui Epicur”, adică, epicurienii fiind acei inși al căror scop în viață era obținerea plăcerii, cu orice preț. Adepți ai senzației! Epicur a fost și a rămas filosof grec (341-270 î.e.n.). El spunea, cu umor: „Să ai mereu în bibliotecă, câte o carte nouă, în beci o sticlă nouă, iar în grădină o floare nouă!” E ceva! Și nu oricum!
Să vedem acum cum gândeau despre râpă cei antici, când se duc de râpă vreo trei stâlpi: „Știința fără fapte se duce de râpă, omul fără știință se duce de râpă, femeile fără bărbați se duc de râpă!” Pentru cei care învață să zboare ca puii de barză, să nu uite niciodată: „În aur de te-ar îmbrăca, să nu te încrezi dușmanului și femeii neiubitoare, altminteri ești pierdut!”
Dar despre scepticism? Este ceva?
„Oare mult va mai dura sejurul pământesc?
Timpul, ca un vis zboară,
Și i se spune „Bine ai venit!”
Celui sosit pe plaiurile Declinului!”
Filosoful Lucian Blaga se ruga: „Doamne, oprește destrămarea noastră!”
Calinic Argeșeanul
