Dacă m-ar auzi neamul canceresc că doresc să-l înfometez prin câteva sfaturi, m-ar lua în primire, ca să mă învăț minte, nu?
Cel mai bun remediu și cel mai direct și la îndemâna noastră este să punem trupul nostru la un post inteligent! Dar, înainte de a îndrepta trupul pe drumul cel bun, este absolut necesar ca să ne facem ordine la etaj! Să ne însănătoșim mintea cu gânduri bune și numai bune, fără teama de boala pe care o află medicul la consultul de specialitate. Acum 30 de ani, am fost bântuit de un început de cancer. Medicii m-au speriat! Mi-au dat câteva luni de viață și apoi: Aleluia și veșnica pomenire! Nu m-am plâns la nimeni decât la Domnul Dumnezeu, care, în chip miraculos, m-a vindecat. Medicii mi-au spus să nu consum zahăr (că din cauza aceasta s-a declanșat), să nu gust niciun gram de carne, iar laptele și derivatele, interzise cu desăvârșire, precum și orice băutură alcoolică. Am scăpat până azi, ferindu-mă să mă mai îndop, mai ales cu zahărul, de care cu greu mă pot abține.
Mai târziu am citit că mai este o primejdie pe capul nostru și anume cartofii preparați ca și piure, bogați în amidon, care eliberează cu rapiditate zaharide în sânge, decât cei copți, pe care îi cinstesc cu usturoi din belșug.
Hrănim copios cancerul de colon, cu riscul de a face metastaze, dacă facem abuz de carbohidrații rafinați. Deci, trebuie să reducem zahărul, făina albă, proteinele de origine animală și să se consume multe vegetale, iar riscul de moarte canceroasă se va reduce la un procent de 43%! Și, totuși! Este remarcabil că două comunități: eschimoșii și câteva sate elvețiene, au o rată foarte mică de cancer și beneficiază de longevitate mare, pentru faptul că nu consumă zahăr, chiar dacă ei folosesc proteine de origine animală (carne de focă, balenă, elan, somon – eschimoșii; lapte de capră, brânză, smântână, carne – satele din Elveția).
Medicii japonezi, în cazul cancerului, recomandă ca să nu se opereze niciodată și să se facă tratamente naturiste, cu post și rugăciune, pe cât este cu putință. Iar, din toate celelalte, să se guste, doar câte puțin, pentru a nu duce dorul unor alimente de care am devenit dependenți.
Cum s-ar spune, totul cu măsură binecuvântată!
Și așa înfometăm cancerul cel flămând de vieți omenești!
Calinic Argeșeanul
