Citind mai atent, putem observa că Mihai Eminescu, în mod surprinzător, face anumite referiri la diplomația ce se purta pe vremea sa și cum deslușea gândurile și faptele ascunse, dar observabile de un ochi vigilent ca al lui. Iată și dovada: „Mitropolia romano-catolică a fost creată anume spre a slăbi pozițiunea dinastiei de Hohenzollern în România; ea este una dintre măsurile prin care Austro-Ungaria, îndeosebi Ungaria și mai îndeosebi poporul maghiar, voiește să-și asigure o înrâurire determinantă asupra popoarelor din Orient.
Coroana Ungariei este dată de un papă; cel dintâi rege al Ungariei a fost pus între sfinții și regii Ungariei toți au fost majestăți apostolice. La anul 1526 coroana sfințită a Sfântului Ștefan a trecut la Habsburgi, care, chiar mai înainte de a fi purtat această coroană fuseseră cavaleri ai papismului, pentru al cărui triumf s-au luptat în Germania, în Țările de Jos, în Spania și în Orient, timp de veacuri îndelungate. Tradițiile familiei de Habsburg, identice cu ale coroanei ungare, sunt doar acelea al căror fir se urmează acum prin România în Orient: mitropolitul romano-catolic din București este, întocmai ca prezidentul Comisiunii Mixte, un agent al puterii austro-maghiare. Domnul Kallay, unul dintre cei mai înverșunați oameni politici ai maghiarilor, cunoscător al stărilor de lucruri din Orient, ne-a spus acum câteva zile că poporul maghiar este menit a fi mijlocitor între Apus și Răsărit!”
Se vede că Mihai Eminescu era cunoscător al diplomației ce se purta pe vremea sa. Toate cele scrise mai sus de mânuța sa îi vor aduce, așa cum am mai spus, o mare împotrivire a oficialităților politice și confesionale.
Putem spune azi, că Mihai Eminescu nu era prudent, arătând și stări ascunse ale realităților din vremea sa!
Calinic Argeșeanul
