După cum se știe, M. Eminescu nu s-a oprit de a se bucura de Credința sa Ortodoxă, ci a trecut granița cunoașterii și vedem din manuscrisele sale dragostea lui pentru religiile lumii, cum ar fi: cea egipteană, budismul, greco-romană, ale vechilor geto-daci (Liviu Stoina, Cugetarea veche religioasă în opera lui Mihai Eminescu, în rev. „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, an LXIV, nr. 1, ianuarie-februarie 1988, pag. 90-100).
Dar, neîndoielnic însă, Creștinismul l-a atras cel mai mult. În manuscrisul 2285, traduce din limba germană a studiului lui M. Lazarus: „Gânduri introductive privind psihologia popoarelor”, apărut în anul 1860. Iată ce se spune aici: „Să nu ne amăgim: fiecare popor își are religia sa; catolicitatea (universalitatea), este și a fost imposibilă. Germanul, italianul și grecul, au și au avut în toate vremile religii (confesiuni) diferite, pentru popoare diferite. Să se vorbească, deci, mai puțin de creștinism, decât de popoarele creștine, și anume în mod separat de fiecare dintre ele. Căci spiritul popular este agentul propriu-zis care aude mesajul, îl interpretează și îl înțelege, așa cum poate. Dacă ar putea să existe o catolicitate reală, ea nu ar putea fi decât aceea a teologiei sau a oricărei științe. Acestea nu aparțin mai întâi poporului și poate rămâne departe de el; doar indivizii se pot, desigur, elibera de limitele spiritului popular, ei pot fi prinși și pătrunși de idei generale în așa măsură încât, prin aceasta, dispare sau se reduce la un minim determinarea lor originară de către spiritul popular.”
Aflăm din generoasele manuscrise eminesciene, nu doar traduceri, ci și reflexiile teologice, rezultând din propria lui gândire ori inspirate de „ziceri”, citite sau auzite și în casa mătușilor sale de la Mănăstirea Agafton.
Să ne amintim de o zicere care definește „Crucea bizantină”, despre care M. Eminescu scrie că este „ca un fulg de zăpadă, mic reprezentant al Universului” (Universul religios al lui Mihai Eminescu, Antologie de dr. Gh. Angelescu, București, 1997, pag. 316).
Calinic Argeșeanul
