Numai la 20 de ani, în 1870, Mihai Eminescu, la Viena ca student, în inima Imperiului Habsburgic, imperiu care cuprindea și Bucovina românească, a gândit să organizeze o întâlnire la Mănăstirea Putna, după ce trecuseră 366 de ani de la plecarea către ceruri a eroului națiunii românești, Ștefan cel Mare. Din fericire, au rămas pentru viitorime anumite scrieri și chiar începutul organizării acelui Proiect Național.
Iată ce scrie în articolul: „În ziua de 15-27 august…”, Viena, 4 martie 1870: „Domnilor și fraților, în ziua de 15/27 august a.c. românii în genere serbează ziua Sfintei Marie, virgina castă și totuși mama care din sânul ei a născut pe reprezentantele libertății, pe martirul omenirii lănțuite, pe Crist!
Această zi s-a întâmplat să fie patroana mănăstirii Putna, fondată de către eroul națiunei românești, Ștefan cel Mare. Puternic și înfricoșat în răzbel, el era pios și blând în pace; căci câte răzbele, atâte zile de rugăciuni și ale inimei înfrânte, atâtea mănăstiri.
Fraților, am proiectat a serba cu toții ziua acelei sfinte care a conceput în sânul ei virgin tot ce lumea a visat mai mare, tot ce abnegațiunea a legiuit mai nobil, tot ce pune pe om alături cu omul: Libertatea!
Dar acea serbare, deși, va avea caracter religios, prin omogenitatea de naționalitate și limbă a acelora care vor serba-o și prin împrejurarea că se va ține lângă mormântul lui Ștefan cel Mare, nimeni nu va putea opri ca ea să aibă, afară de cel religios, și un caracter național. Adepți ai Bisericii creștine, fie ea de orice nuanță, noi cu toate astea n-am încetat de a fi români, și de aceea vom ști ca să dezvoltăm această zi într-o serbare națională în memoria lui Ștefan cel Mare.
De sine însuși această serbare religioasă e și națională, căci lăcașul dumnezeiesc mănăstirea Putnei e fondată de erou și acolo zac oasele cele sfinte, apoi pentru că o serbare a creștinului e prin escelință o serbare românească, căci trecutul nostru nu e decât înfricoșatul colț de aramă al creștinătății, al civilizațiunii!”
Începutul demersului, ca jurnalist de geniu, în vederea marii întruniri de la Mănăstirea Putna!
Calinic Argeșeanul
