Prin veacurile de demult, „Utopia” lui Thomas Morus, cum era și firesc, a preocupat multă lume. În cartea „Filosofie” (Idei fundamentale – Filosofia pe înțelesul tuturor, Editura Litera, București, 2016, pag. 201) este un episod care ne vorbește de Utopia marxistă! S-ar părea bizar, dar, totuși, se merită să facem un popas, cât de cât, lămuritor.
Marx visa o societate perfectă, fără diferențe de clasă și conform dialecticii cu regulile ei, conflictul care apare între clase (burghezia și proletariatul – muncitorimea modernă), transformările respective sunt văzute ca sprijinite de natura tot mai complexă a procesului de producție și perfecționarea tehnologiei, șomajul, avea să fie tot mai pronunțat și tot mai mulți oameni aveau să fie înstrăinați de mijloacele de producție și, astfel, societatea avea să se împartă în două: pe de o parte, numărul mare al celor săraci, iar pe de altă parte cei puțini care controlau și dețineau mijloacele de producție și conform regulilor Dialecticii, conflictul avea să se transforme într-o revoluție violentă spre a stabili o nouă societate fără diferență de clasă.
Aceasta avea să fie societatea utopică, lipsită de orice conflict, care marca sfârșitul dialecticii. Marx credea că această societate perfectă nu va avea nevoie de guvernare, ci doar de administrare, care să fie dusă la îndeplinire de liderii revoluției: „partidul comunist” (prin care se referă la cei care au aderat la cauză și nu neapărat la o organizație specifică). În cadrul acestui nou tip de Stat (pe care Marx îl numea „dictatura proletariatului”) oamenii se vor putea bucura de o democrație reală, iar avuția va fi în proprietatea societății” (pag. 202). Dar separarea puterilor în Stat democratic?
Așa s-au „calicit” popoarele, ai căror lideri (burghezia nouă, modernă) nu au înțeles ce a vrut Marx să însemne o schimbare spre socialism și spre comunism, cum se „urla” la toate întrunirile.
Și așa am rămas fără pământ! Nici măcar câteva petice pe sub ușă și împrejurul casei, ca să poți pune câteva straturi. În drum, în fața porții, se puneau straturi! Acum se pun flori! Avem o democrație solidă, făcută de oameni. Marx nu a mai trăit să vadă ce s-a făcut cu gândirea lui și cu speranța de a schimba lumea!
Știu ce a însemnat o nouă societate agricolă și industrială! După anul 1989, s-a ivit o nouă societate și cu o nouă democrație! Să ne trăiască!
Calinic Argeșeanul
