Din aria scrierilor lui Cioran poți alege ca din lanul de grâu cotropit de neghina biruitoare întru înnegrirea rodului, grâul curat. Puțin, dar se găsește. M-a nefericit,desigur, gândul ca Cioran să moară, îngropat în munții de neghină pe care i-a cultivat o vreme.
Cioran striga din rărunchi: ”Scapă-mă de lucrurile născute din ură! Eliberează-mă de nesfârșirea neagră sub care mor cerurile mele, deschide o rază în această noapte și să răsară stelele pierdute în ceața deasă a sufletului meu. Arată-mi calea spre mine, deschide-mi poteca în desișul meu. Scoboară-te cu soarele în mine și începe lumea mea!”
Cioran fascinează!
Dacă-l cauți printre stele!
Calinic Arhiepiscopul, Adevăratul Cioran, Editura Eikon, 2015.
