Skip to main content


După cum vedem, depresia este un fel de rudenie cu ceea ce lumea rostește pe toate meridianele și paralelele: stres și iarăși stres!

 

Această noțiune, pe care o numesc mare belea pe capul omului, aparține perioadei noastre moderne și plină de nesiguranța vieții. Cine știa acum 100 de ani despre acest cancer? Dar acum 50 de ani?

Desigur, vremile sunt pe umerii și în viața noastră, a tuturora. Greutăți au fost întotdeauna, dar în limbajul comun nu se folosea cuvântul „stres”.

Neurochirurgul Alexandru Ciurea, după cercetări de zeci de ani ne arată că: „Stresul a apărut în momentul în care o persoană normală, aflându-se într-un post, să-i zicem mai complex, a trebuit să răspundă la mai multe solicitări, precum Napoleon. Să dicteze câte 10 scrisori deodată, să se poată urmări la televior toate știrile, să fie în același timp capabil de a rezolva o situație apărută recent.

Acest stres începe de dimineață, din nefericire, din familie. Dimineața nu reușim să le facem pe toate – plecăm ținând copilul într-o mână, o geantă în cealaltă, am băut jumătate din cafea, am fumat jumătate din țigară, nimic nu se termină, toate sunt începute, dar neterminate, și le facem „în viteză”, contrar celor spuse de Domnul Președinte, să facem totul „pas cu pas”. În limba germană „langsam aber sicher”. Deci, încet, dar sigur, și numai o dată. Intrarea în circulație, indiferent de oraș, dar mai ales în capitală, reprezintă pentru foarte multe persoane o stare de stres, pentru că de obicei, atunci când intrăm în circulație, trebuie să fim corecți. Intru pe ultima sută de metri, așa că încep să alerg până la serviciu, să aleg o trecere mai rapidă, o stradă mai iute, mai claxonez, îmi mai fac și loc prin metode mai neortodoxe. Altă nenorocire când trebuie să găsesc un loc de parcare. Urmează, așadar, stresul zilnic al transportului personal, al parcării mașinii, după care începem activitatea, deja „tracasați”.

Dar când mai pierzi cheile sau nu știi unde le-ai pus? Dar când ai uitat pe ce lume mai ești, și mai nimerești și ușa pe la vecini? Dar când ai uitat cum te cheamă? Asta-i nebuneală pe grumazul lumii!

Să ne lepădăm de îngrămădeala activităților. Salvarea? Să ne simplificăm viața!

Calinic Argeșeanul