Cele două aripi cu care zboară Biserica luptătoare a lui Hristos sunt Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie. Sfânta Tradiţie sau Sfânta Predanie este învăţătura dată prin viu grai de către Dumnezeu, mai târziu fiind fixată, în parte, şi în scris.
Asemenea Sfintei Scripturi, Sfânta Tradiţie cuprinde descoperirea dumnezeiască, fiind viaţa Bisericii în Duhul Sfânt, sau prezenţa permanentă a Sfântului Duh în viaţa Bisericii lui Hristos.
Întrebarea care ne frâmăntă este: „Când a luat naştere Sfânta Tradiţie, înainte de Sfânta Scriptură, o dată cu aceasta sau după ea?”. Sfânta Tradiţie a luat naştere înaintea Sfintei Scripturi. Descoperirile dumnezeieşti au fost date prin viu grai, spre a fi mai uşor primite şi înţelese. La început n-au fost mijloace de răspândire a adevărurilor dumnezeieşti, ca astăzi. Prin viu grai, s-a răspândit mai uşor credinţa în Dumnezeu, tot omul fiind înzestrat cu un astfel de mijloc de comunicare. Credinţa se întăreşte prin viu grai, precum spune Pavel Apostolul: „Credinţa este din auzire, iar auzirea prin cuvântul lui Hristos.”[1]
Iisus Hristos, Domnul, a poruncit Sfinţilor Apostoli să propovăduiască prin viu grai: „Drept aceea, mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, învăţându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă.”[2]
Sfinţii Apostoli au scris doar o parte din învăţăturile lui Iisus Hristos. Sfântul Ioan Evanghelistul încheie Evanghelia a patra astfel: „Dar sunt şi alte multe lucruri pe care le-a făcut Iisus, şi care, dacă s-ar fi scris cu de-amănuntul, cred că nici lumea aceasta n-ar fi cuprins cărţile ce s-ar fi scris.”[3] În Epistola a doua sobornicească, Sfântul Ioan scrie: „Multe având a vă scrie, n-am voit să le scriu pe hârtie şi cu cerneală, ci nădăjduiesc să vin la voi şi să vorbesc gură către gură, ca bucuria noastră să fie deplină.”[4]
Iisus Hristos n-a lăsat nimic scris şi nici n-a poruncit Sfinţilor Apostoli să scrie. Lor le-a poruncit să propovăduiască prin viu grai.[5]
Dar iată că şi prin scris ne mângâiem de Cuvântul Domnului Iisus Hristos!
Şi acesta este un dar de la Dumnezeu, oferit nouă din iubirea Sa cea veşnică.
Calinic Argeșeanul
[1] Romani 10, 17
[2] Matei 28, 19-20, Marcu 16, 11; Luca 9, 2
[3] Ioan 21, 25
[4] II Ioan 1, 12
[5] Matei 28, 19-20