Spuneau filosofii mai vechi de zile, că omul ar fi măsura tuturor lucrurilor. Fiecare dintre noi, dacă zăbovim asupră-ne, fără cruţare, vom vedea ce măsură avem în gândire, simţire, lucrare, credinţă, speranţă şi iubire.
Unul dintre Brătienii argeşeni, vorbea spre Iorga, în Parlamentul României, despre măsura lucrurilor, a vorbelor şi atitudinii. Se pare că Cioran a prins sensul: „Când n-ai măsură în nimic, te măsori cu Dumnezeu, orice exces ni-L apropie… Tot ce n-are margine – iubirea, furia, nebunia, ura – este de esenţă religioasă!”
Ne recunoaştem?
Calinic Arhiepiscopul, Adevăratul Cioran, Editura Eikon, 2015.
