Iată cum continuă Mihai Eminescu în coloanele ziarului Timpul, organul Partidului Conservator: „Colegii noștri din Strada Doamnei merg însă și mai departe. Ei își dau silința să ascunză adevărul. La București – zic ei – există, din timpi foarte îndepărtați o episcopie catolică. Acum, după ceea ce spune „Timpul”, acea episcopie se va schimba în metropolie.
Situația de drept și de fapt a acelei autorități ecleziastice întru nimic nu spune că s-ar schimba din ceea ce este până acum. E inexactă informația ce-o dă „Românul” – organul Partidului Liberal – cititorilor săi despre spusele noastre! La București n-a existat niciodată o episcopie catolică. Monseniorul Paoli a fost episcop nu de București ci de Nicopoli. Împăratul Carol VI a mutat reședința episcopiei paulicane de la Nicopoli la Craiova iar în urmă, de la Craiova, reședința s-a mutat la București, dar aceasta nu în timpi foarte depărtați. Tot atât de puțin adevărat este că episcopia se va preschimba în mitropolie. S-a înființat o mitropolie la București al cărei sufragan poate fi unul de Nicopoli. N-am spus, în sfârșit, că situația de drept și de fapt a acestei autorități ecleziastice întru nimic nu se schimbă. Monseniorul Paoli a fost episcop în partibus infidelium, iar, după dreptul canonic al bisericii apusene, asemenea episcopi se numesc pentru acele țări ale necredincioșilor în care cultul catolic este îngăduit, fără ca biserica papală să aibă o poziție oficială în organismul statului. Acum monseniorul Paoli nu este mitropolit în partibus infidelium, ci mitropolit de Scaun sistematizat: el a fost în trecut un reprezentant al Scaunului papal și vorba e că pe viitor să fie un dignitor bisericesc român. Am zis, dar că pe viitor vor fi în România două biserici, doi capi bisericești.
Știind că se adresează la un public alcătuit de oameni care nu cunosc îndestul istoria Țării lor, „Românul” își dă silința să falsifice adevărul istoric și să-i inducă totodată în eroare asupra situației de drept și de fapt a noului mitropolit catolic. Dar nici atât nu e destul. Am insistat într-un articol pentru menținerea toleranței atât religioase cât și naționale, iar într-altul am zis: orișicare citind cu luare aminte acel articol al nostru, va fi simțit că unul dintre motivele pentru care combatem intoleranța era cu desăvârșire politic: avem o dinastie populară, dar încă străină și de tot tânără!”
Într-adevăr, Regele Carol I era doar de 17 ani de la venirea în România, și deși, s-a declarat ca român și ortodox, lupta și pentru organizarea Bisericii Catolice din Regatul României, lucrare ce s-a reușit, cu perseverență.
Calinic Argeșeanul
