Mă uit adesea, atent, pe oriunde merg și mă bucur să observ ceea ce a creat Domnul Dumnezeu! Pe data de 2 iunie 2024, la dricul amiezii, dorind să salut niște vâlceni cuminți, am pășit în gol și mi s-a rupt piciorul, iar de aproape jumătate de an, specialiștii în recuperări se ostenesc să acorde „merindea” medicală, ca să mă vindec. Aici e vorba de trup!
Dar sufletul? Ce „merinde” primește? Sunt încurajat zilnic de doamna doctor Osman Maria și Frățilă Nicolae, cu întreaga „Frăție medicală” că mă voi face sănătos! Mai mult, m-au asistat, zilnic, cu priveghere, ca să pot păși, din nou, pe urmele Domnului Dumnezeu! Tot așa mi-a „hrănit” sufletul, doctorul Othmar Zechner de la Viena, care m-a operat la rinichi! Cu nimic mai prejos, doctorul chirurg și profesor Victor Costache, când m-a restaurat la inimă la Polisano-Sibiu, zile, săptămâni și luni m-a încurajat, înainte și după operație ca să am curaj autentic!
Mai târziu, doctorul Ștefan Mindea, când m-a operat la coloană, m-a încurajat și m-a convins că sunt în pericol și să accept să fiu operat, ceea ce imediat s-a înfăptuit, fără să-mi permit nicio crâcnire, eu fiind și un cârcotaș păcătos! Ca să o țin cronologic, operat, am fost de două ori la piciorul stâng, prilej de încurajare!
Dar atât de mult am fost încurajat și hrănit cu nădejdi sfinte, încât, mărturisesc: Nu am îndeajuns cuvinte ca să le mulțumesc din inimă! Deplâng pe chirurgul Ene Răzvan, care, după ce m-a operat la Spitalul Floreasca, după câteva săptămâni, i s-a rupt femurul, rotulele deplasate și alte fisuri osoase, din cauza unui impact nefăcut de dânsul. Sun solidar cu acest chirurg iscusit și sper să-i vină cu bucurie rugăciunea pentru însănătoșire, dar și încurajarea ca merinde pentru suflet!
Să încurajăm lumea!
Să creem bucurie în jurul nostru!
Să salutăm pe domnișoara Laetitia – care se traduce din lmba latină: bucurie!
Să alungăm pe Tristitia – Tristețea.
Nu uitați să strigați: Sus Laetitia! Jos Tristitia!
Hrana sufletului: Bucuria și Rugăciunea!
Calinic Argeșeanul
