Din capul locului, filosoful britanic Bertrand Russel (1872-1970) nu era străin de munca grea, caznă mare, pe care unii dintre noi au cunoscut-o toată viața. De ce acest gânditor, atât de activ, recomandă că ar trebui să muncim mai puțin?
Bertrand Russel, în anul 1932, a publicat eseul Lauda lenei, chiar în perioada prăbușirii bursei de pe Wall Street, din 1929: „Ar părea puțin neobrăzat să promovezi virtuțile lenei în astfel de vremuri în care în anumite părți ale lumii, șomajul afectează o treime din populația aptă de muncă. Totuși, conform lui Russel, haosul economic al momentului era el însuși rezultatul unei atitudini greșite, adânc înrădăcinate față de muncă. El susține că multe dintre ideile noastre despre muncă sunt simple superstiții care trebuie înlăturate printr-o gândire rațională. După gândirea lui sunt două feluri de muncă, este aceea de „a modifica poziția materiei de la suprafața pământului în raport cu alte forme de materie”, adică munca manuală. Al doilea tip de muncă este „să le spui altor oameni să modifice poziția materiei în raport cu alte forme de materie.” Acest al doilea tip de muncă, spune Russel, poate fi extins la nesfârșit – nu doar că poți să angajezi oameni ca să-i supraveghezi pe cei care mută materia, dar poți să angajezi și alți oameni care să îi supravegheze pe supraveghetori sau care să-i sfătuiască pe alții cum să angajeze oamenii.”
Filosoful Bertrand Russel s-a născut în anul 1872, în Țara Galilor, dintr-o familie de aristocrați. De mic a fost interesat de matematică, studiind apoi la Universitatea Cambridge. Acolo a cunoscut pe Alfred North Whitehead și pe filosoful Ludwig Wittgenstein, care l-au influențat. Russel dorea ca filosofia să le vorbească oamenilor de rând, el fiind un activist social, pacifist, teoretician al educației, susținător al ateismului, protestatar împotriva armelor atomice (a fost contemporan cu cele două catastrofe de la Hiroshima și Nagasaki, din 6 și 9 august 1945). A scris lucrări faimoase de filosofie. A murit de gripă în februarie 1970.
Lucrări importante: 1903 – Principiile matematicii; 1910, 1912, 1913 (3 volume): Principia Mathematica; 1914 – Cunoașterea lumii exterioare; 1927 – Analiza materiei; 1956 – Logică și cunoaștere.
„Timpul liber, după Russel, nu trebuie petrecut doar recuperându-ne după muncă. Dimpotrivă ar trebui să constituie cea mai mare parte a vieții noastre, fiind o sursă de joc și creativitate!” (pag. 239)
Calinic Argeșeanul