În cinstita zi de prăznuire a Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, marele vestitor al pocăinței pentru mântuire, Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul, a săvârșit Sfânta Liturghie Arhierească împreună cu un sobor de preoți și diaconi la Mănăstirea Cotmeana.
La final s-a săvârșit slujba parastasului de pomenire pentru cinstiții ctitori adormiți întru nădejdea Învierii, cei cărora le datorăm existența acestei sfinte mănăstiri, loc de închinăciune pentru mii și mii de suflete.
În cuvântul de învățătură adresat credincioșilor, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, a vorbit celor prezenți despre misiunea Sfântului Ioan Botezătorul, de a-L face cunoscut oamenilor pe Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Chiriarhul i-a îndemnat pe toți cei prezenți, la cumpătare în tot ce fac, ce gândesc, ce spun. De asemenea, a îndemnat la rugăciune pentru pacea lumii, pentru pacea dintre popoare, pentru pacea din noi si dintre noi. Mai mult, Arhiepiscopul Argeșean și-a amintit de eforturile depuse în ultimii 40 de ani pentru restaurarea și înfrumusețarea acestei vechi vetre monahale.
Mănăstirea Cotmeana este considerată ca fiind cea mai veche din Ţara Românească, având prima atestare documentară la 20 mai 1388, dată consemnată într-un hrisov din vremea domnitorului Mircea cel Bătrân. Construită în prima sa formă de Radu I , domnitorul Ţării Româneşti, biserica mănăstirii a fost refăcută de Mircea cel Bătrân între anii 1387-1389 şi restaurată în anul 1711 de domnitorul Constantin Brâncoveanu.
După perioada regimului comunist, în anul 1990, cu grija şi binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Mănăstirea Cotmeana a fost redeschisă fiind aşezat ca stareţ al noii obşti monahale părintele Ioasaf Boiciuc.
Lângă biserica veche conservată ca monument istoric a fost adăugată construcţia unei biserici impunătoare, un complex de chilii, o trapeză şi gospodăria anexă.
Altar de credinţă strămoşească, mănăstirea Cotmeana dăinuie de peste 620 de ani păstrând aprinsă candela credinţei creştine a poporului român-ortodox.
Astăzi este ultima mare sărbătoare din anul bisericesc, pentru că pe 1 septembrie începe un nou an. Ziua Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul este o zi de post. Ni se cere să postim în această zi, pe de o parte ca să nu ne asemănăm cu Irod, care din cauza ospățului fără măsură, a cerut ca Salomeea să-i danseze și drept răsplată i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezătorul, iar pe de altă parte, ca să ne asemănăm cu viața înfrânată a lui Ioan.
