Vom vedea împreună ce fel de zidire umană a fost acest filosof american, născut la New York, în anul 1842, dintr-o familie de origine scoțiană și irlandeză, stabilită în America din secolul XVIII și cum atmosfera din casa părintească determină educația lui, cum va scrie fratele său: „un aer sănătos, dar plin de incoherențe”.
Tatăl lor, Henry James, era un spirit invidualist, opus bisericii oficiale, crescând la fel și odrasla sa zbuciumată. Studiile le-a făcut pe sărite: New York, Londra, Paris, Boulogne, Geneva, Bonn – între America și Europa – după hazardul călătoriei familiei James.
La Bonn vrea să facă pictură, ca să renunțe mai târziu, rămânând însă în el natura americană, sănătoasă, atașată de concret, de senzații, de viață, de energie, iar Walt Whitmann, rămâne pentru toată viața sa, unul din poeții săi preferați.
Începe să studieze chimia la Cambridge Mass, apoi a studiat fiziologia și medicina la Harvard, după care învață ce este pasiunea pentru fapte în știință. Face o călătorie în fascinanta Brazilie, pe Amazoane, pasiune intensă pentru speculație, pentru filosofie. James începe să sufere, nu vede, trece printr-o criză sufletească adâncă, simte toată amărăciunea vieții. Caută în filosofie un calm, un optimism, putem totuși să ameliorăm răul din lume. Așa gândesc eu și acum, din zorii tinereții. Spirit vioi și neastâmpărat, călătorește 18 luni (ce lux!) în Germania și Boemia – în Drezda, Praga; este însă bolnav, aproape de sinucidere. A descoperit pe Renouvier și cărui literatură îi dă mai mare încredere în persoana sa atât de dificilă. Ajunge instructor de „fiziologie” la Universitatea din Harvard, cursul său transformându-l în curs de psihologie.
După 12 ani de muncă, tipărește în 1890: „The principles of psychology”, pășind în domeniul psihologiei peste gândirea lui Wundt, înființând un laborator de psihologie, apoi trece în domeniul filosofiei.
Ceea ce îl preocupa mai ales, erau problemele religioase, problemele adevărului, problemele morale, ale efortului uman posibil. Viața lui este împărțită între savantele sale cursuri, acum de filosofie de la Harvard, între conferințele ținute în America sau Anglia (Gifford Lectures, Edinburgh 1901 – Hilbert Lectures, 1906, Oxford). Ia parte la Congresul de Filosofie de la Roma! Se stinge din viață în 1910 la Chocorua, lângă Quebec. El „doarme”, dar bântuie lumea cu pragmatismul său.
Vom reveni asupra operei sale!
Calinic Argeșeanul
