Piatra de Vratza, NU marmură: soluția tehnică aleasă pentru protejarea zidului istoric al Bisericii Domnești
Având în vedere articolul apărut pe site-ul ziarulprofit.ro, în data de 20 ianuarie 2026, în intervalul orar 10:00–11:00, intitulat „Alertă Kitsch la Biserica Domnească din Curtea de Argeș: Zidul monumentului istoric, «îmbrăcat» în marmură sub tăcerea Arhiepiscopiei! Argeșean revoltat în Regatul Argeșului: «În 28 de țări n-am văzut așa ceva, opriți masacrul!»”, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului aduce următoarele precizări, necesare pentru o corectă și obiectivă informare a opiniei publice.
Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului a accesat, prin intermediul ADR Sud Muntenia, contractul de finanțare pentru proiectul intitulat „Consolidare, restaurare și punere în valoare a construcțiilor din cadrul ansamblului Curtea Domnească, Curtea de Argeș – corpurile C1, C2, C3, C4, C5, C6, str. Negru Vodă nr. 2, Municipiul Curtea de Argeș, județul Argeș”, cod SMIS 331375.
Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului are calitatea de beneficiar al proiectului, nu de autor al proiectării sau al soluțiilor tehnice propuse și puse în aplicare de către constructor. Proiectul de „Consolidare, restaurare și punere în valoare a construcțiilor din cadrul Ansamblului Curtea Domnească, Curtea de Argeș” a fost elaborat de specialiști atestați în domeniul restaurării monumentelor istorice, iar soluțiile arhitecturale, tehnice și materialele utilizate aparțin în exclusivitate arhitectului și proiectantului de specialitate, conform legislației în vigoare, fiind avizate de Ministerul Culturii și Comisia Națională a Monumentelor Istorice.
Toate avizele și autorizațiile necesare demarării lucrărilor de restaurare și punere în valoare a Ansamblului Bisericii „Sfântul Nicolae Domnesc” din Curtea de Argeș au fost obținute în mod legal și transparent, cu respectarea strictă a regimului de protecție al monumentelor istorice, prin Ministerul Culturii, Direcția Județeană pentru Cultură Argeș, precum și prin celelalte instituții competente. Intervențiile aflate în curs sunt realizate exclusiv în limitele proiectului tehnic avizat și ale autorizațiilor emise, neexistând nicio intervenție arbitrară sau neconformă.
În ceea ce privește refacerea zidului de incintă, precizăm că aceasta este prevăzută expres în proiectul tehnic de restaurare, este avizată conform legislației monumentelor istorice și reprezintă o intervenție necesară din punct de vedere structural și de conservare, având în vedere starea de degradare a elementelor istorice existente. Lucrările nu au caracter decorativ, ci urmăresc stabilizarea, protejarea și punerea în valoare a ansamblului istoric.
Referitor la soluția de acoperire a părții superioare a zidului de incintă, arhitectul proiectant a prevăzut realizarea unui capac de protecție la nivelul coronamentului zidăriei istorice, din piatră de calcar, soluție necesară pentru protejarea materialului original istoric împotriva intemperiilor. Zidul de incintă al Curții Domnești nu a avut inițial o protecție superioară, fiind astfel expus, de-a lungul timpului, degradărilor cauzate de infiltrații de apă și de ciclurile repetate de îngheț–dezgheț.
Întrucât scopul restaurării nu este doar reabilitarea, ci mai ales conservarea materialului istoric original, a fost necesară realizarea acestei protecții la partea superioară a zidăriei. Pentru a evita crearea unui fals istoric, soluția a fost concepută într-o manieră modernă, clar distinctă de zidăria originală, dar eficientă din punct de vedere tehnic, oferind protecția necesară fără a altera autenticitatea monumentului.
Contrar afirmațiilor apărute în articol, materialul utilizat nu este marmură, ci piatră de Vratza, respectiv un calcar cu rezistență mecanică ridicată, ales special pentru protecția coronamentului. Acest material oferă durabilitatea necesară și este compatibil cu ansamblul istoric, calcarul fiind prezent și în alcătuirea zidăriei bisericii, a clopotniței și a zidurilor de incintă. Prin urmare, nu este vorba despre un material străin de monument, ci despre unul adecvat și frecvent utilizat în lucrări de restaurare a monumentelor istorice.
Totodată, trebuie subliniat faptul că atât soluțiile tehnice, cât și conceptul de intervenție și materialele alese fac parte dintr-un proiect complex de restaurare, care a fost supus avizării Ministerului Culturii. Toate persoanele implicate în proiectare și execuție sunt specialiști și experți atestați de Ministerul Culturii, iar lucrările respectă principiile chartelor internaționale privind intervențiile asupra patrimoniului construit protejat.
Subliniem faptul că Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului nu stabilește discreționar materialele sau soluțiile constructive și nu poate modifica proiectul tehnic elaborat de specialiștii competenți, acestea fiind strict reglementate prin documentațiile aprobate de instituțiile statului competente.
Menționăm, de asemenea, că la momentul publicării articolului de către ziarulprofit.ro, Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului nu i-a fost solicitat niciun punct de vedere oficial cu privire la acest subiect, deși în articol se afirmă contrariul. O solicitare a fost transmisă abia la aproximativ patru ore după publicare, la ora 14:10, ulterior sesizării noastre către redacție, fapt care a condus la prezentarea unilaterală și incompletă a situației.
Calificarea lucrărilor prin termeni precum „kitsch” reprezintă opinii subiective, fără fundament tehnic sau profesional. Evaluarea intervențiilor asupra monumentelor istorice se realizează exclusiv de către specialiști atestați, comisii de specialitate și instituțiile abilitate ale statului, pe baza documentațiilor și avizelor legale, nu prin aprecieri fără suport profesional.
Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului respinge orice tentativă de dezinformare a opiniei publice și rămâne deschisă dialogului, invitând reprezentanții mass-media și societatea civilă să solicite orice informații necesare cu privire la restaurarea Ansamblului Bisericii „Sfântul Nicolae Domnesc” din Curtea de Argeș.
