Patriarhul Iustin Moisescu, cel care m-a promovat unde sunt astăzi, în România lui de la Argeș, cum scria Nicolae Iorga în „Locul românilor în Istoria Universală”, ca ierarh ortodox român, a fost ales în Consiliul Mondial al Bisericilor, în conducerea Conferinței Creștine pentru Pace de la Praga; în Conferința Bisericilor Europene; Prezidiul Comitetului Consultativ și Comitetului Financiar ale Conferinței Bisericii Europene; Conferința interortodoxă de la Cernica; Conferința Departamentul Biserica și Societatea; Consultația Ortodoxă de la Mănăstirea Agapia; Congresul Mondial pentru Dezarmare Generală și Pace (Zagorsk); Comitetul Național pentru Apărarea Țării; în toate aceste organizații și organisme, Iustin Moisescu era vocea ortodoxă românească, de care se asculta întotdeauna.
Iată ce spunea la a treia Adunare a Conferinței Creștine pentru Pace de la Praga: „Astfel răspundem noi din toată inima apelului pe care a treia Conferință Creștină generală, pentru Pace îl îndreaptă către toți luptătorii pentru pace în întreaga lume: „SALVAȚI OMUL! PACEA ESTE POSIBILĂ!”
Acest apel izvorăște din convingerea că Însuși Dumnezeu a așezat temelia păcii, pentru că „Dumnezeu este în Hristos și a împăcat lumea cu El Însuși, încredințându-ne nouă cuvântul împăcării” (II Corinteni 5, 19). Dacă Dumnezeu a lăsat, prin Iisus Hristos, calea deschisă, spre pace, cum am putea noi să nu răspundem voinței Sale de a fi alături de cei care se străduiesc pentru statornicirea păcii? Prin aceasta arătăm mai limpede, atât în fața lui Dumnezeu, cât și în fața oamenilor, că credința noastră înseamnă pentru întreaga lume mântuire și binecuvântare. Noi considerăm frați pe toți oamenii, de la un capăt al Pământului până la celălalt. Toți sunt egali peste toate deosebirile, deoarece toți sunt chipul lui Dumnezeu, oricărei religii sau rase ar aparține, și toți sunt participanți la dragostea lui Dumnezeu. „Dumnezeu este dragoste și care rămâne în dragoste, rămâne în Dumnezeu și Dumnezeu în el” (I Ioan 4, 16). În felul acesta suntem preocupați în patria noastră de problema păcii…și îmi exprim urarea ca noi toți să ne apropiem tot mai mult de scopul general: pe pământ să fie pace, neînțelegerile dintre oameni să ia sfârșit, războaiele să fie înlăturate din lume!”
Așa scria cel care a rămas orfan de tată în Primul Război Mondial, când avea doar 7 anișori!
Calinic Argeșeanul
