Adică: „Dacă în mijlocul poporului tău sunt oarecare căpetenii privilegiate care te-au ales numai șef al lor (primus inter pares – primul între cei aleși), dezbină-i între dânșii și învrăjbește-i cu poporul; stai apoi în ajutorul acestuia din urmă, sub cuvântul înșelător al unei libertăți mai mari, și astfel totul va atârna de voința ta absolută. Sau dacă este vorba de alte State, ațâțarea de neînțelegeri între ele este un mijloc destul de sigur ca, sub aparența unui ajutor dat celui mai slab, să le aduci unul după altul sub stăpânirea ta…
Din toate aceste șerpuiri ale unei politici imorale, de a se scoate starea de pace între oameni din cea războinică a stării naturale primitive, reiese cel puțin atâta: că oamenii tot atât de puțin în raporturile lor particulare cât și în cele publice, nu pot să se sustragă noțiunii de drept, și nu se încumetă să întemeieze politica în mod public numai pe manipulări ale cumințeniei, prin urmare să refuze orice supunere noțiunii unui drept public ceea ce mai ales e izbitor în noțiunea dreptului ginților, ci îi dau ei în sine toată cinstea cuvenită, măcar că ar putea născoci sute de pretexte și îmbrobodiri ca să o evite în practică, și să atribuie greșit puterii șirete autoritatea de a fi originea și legământul oricărui drept.
Pentru a pune capăt acestei sofisticări (dacă nu în același timp nedreptății prezentate printr-însa în lumină frumoasă), și a aduce pe falșii reprezentanți ai puternicilor Pământului la mărturisirea că nu dreptul, ci puterea este, spre folosul căreia vorbesc și al cărei glas îl iau ca și când ei înșiși ar avea ceva de poruncit aici – va fi bine să se dezvăluiască nălucirea înșelătoare de sine și a altora, să se descopere și să se arate principiul suprem de la care pornește intențiunea spre pacea eternă, că tot răul care îi stă în cale provine de acolo, cum că: moralistul politic începe de acolo de unde sfârșește cu drept cuvânt politicul moral, și subordonând astfel principiile scopului (adică înhămând caii îndărătul trăsurii) își zădărnicește propria sa intențiune de a aduce în concordanță politica cu morala”!
Iertați „încâlceala” kantiană!
Pe scurt: Divide et impera înseamnă: desparte și stăpânește!
Atenție la unitatea sacră a popoarelor!
Calinic Argeșeanul
