„Tinerețea nu imunizează inima”, avertizează dr. Adrian Tase, medic cardiolog la Spitalul Județean de Urgență Pitești. Cu alte cuvinte, chiar și persoanele tinere și aparent sănătoase pot ascunde factori de risc sau debutul unor probleme cardiace. Societatea Europeană de Cardiologie (ESC) recomandă efectuarea primului control cardiologic de rutină la vârsta de 40 de ani pentru adulții fără simptome, ca parte a evaluării riscului cardiovascular. Iar pentru cei cu factori de risc majori (hipertensiune, diabet, obezitate, colesterol mărit sau istoric familial semnificativ de boli de inimă), un consult cardiologic ar trebui făcut chiar mai devreme, în jur de 25–30 de ani. Prin aceste controale timpurii, un medic cardiolog poate detecta anomalii incipiente și poate institui măsuri ce pot schimba destinul unui pacient, de exemplu, descoperirea unei hipertensiuni nediagnosticate sau a unui colesterol foarte ridicat la 30 de ani poate preveni infarctul sau accidentul vascular cerebral de la 50 de ani.
Regula dr. Tase: Protecție, Prudență, Prezență
Dr. Adrian Tase propune pacienților cardiaci o regulă mnemonică de iarnă, Regula celor 3P:
- Protecție: Protejați-vă corpul de frig prin haine stratificate adecvate, purtați încălțăminte cu talpă aderentă (pentru a preveni alunecările și căzăturile care pot fi periculoase), folosiți materiale izolante termic (lenjerie de corp călduroasă, șosete groase, mănuși călduroase). Nu uitați de căciulă – o bună parte din căldura corpului se poate pierde prin extremitatea capului. Practic, fiți echipați ca pentru polei și ger de fiecare dată când ieșiți afară în sezonul rece.
- Prudență: Dozați-vă efortul cu grijă. Nu treceți brusc de la repaus la activitate intensă în frig, ci încălziți-vă treptat. Evitați combinația periculoasă efort fizic intens + frig + alcool + nopți pierdute (somn insuficient) – toate acestea, luate împreună, pot suprasolicita chiar și o inimă tânără. Fiți prudenți și în privința alimentației de sărbători: excesele alimentare și de sare pot decompensa inimi sensibile.
- Prezență: Asigurați-vă că urmați corect tratamentul prescris (aveți rețeta lunară actualizată, nu rămâneți fără medicamentele uzuale) și prezentați-vă la controalele periodice – ideal un control la fiecare 6 luni (sau mai des dacă medicul indică). De asemenea, nu uitați de prezența vaccinului antigripal în viața dvs.: faceți-l în fiecare sezon (dacă nu există contraindicații), pentru a preveni complicațiile gripei asupra inimii. Prezența dvs. activă în gestionarea propriei sănătăți (monitorizare, prevenție, comunicare medicală) este esențială.
Alimentație și suplimente
Pentru a ajuta inima în sezonul rece, adoptați o alimentație echilibrată și bogată în nutrienți. Consumați suficiente vitamine în special vitamina C (din citrice, kiwi, pătrunjel, ardei gras) și vitamina D (pește gras, ouă, lactate integrale sau suplimente conform indicațiilor medicului, mai ales că iarna expunerea la soare e redusă). Aceste vitamine susțin imunitatea și sănătatea vasculară. Mineralele precum magneziul și zincul sunt și ele importante: magneziul ajută la reglarea tensiunii și a ritmului cardiac (îl găsiți în verdețuri, nuci, cereale integrale), iar zincul sprijină imunitatea (semințe, leguminoase, carne slabă). Pentru pacienții aflați pe tratament cu statine (medicamente care scad colesterolul), uneori medicii recomandă și coenzima Q10, statinele pot diminua nivelul de CoQ10 din mușchi, iar suplimentarea (doar la recomandarea medicului) poate preveni efecte adverse musculare. Nu luați însă suplimente după ureche; discutați cu medicul înainte de a începe orice vitamină sau supliment, deoarece dozele și indicațiile trebuie personalizate.
Foarte important: nu ajustați singuri dozele medicamentelor pe timp de iarnă! Unii pacienți cred greșit că dacă tensiunea lor variază odată cu vremea, pot modifica tratamentul fără aviz medical, acest lucru poate fi periculos.
Revenind la aspectul stilului de viață, dr. Tase remarcă plastic că „stresul și somnul cântăresc cât colesterolul” în balanța factorilor de risc. Într-adevăr, pe lângă dieta nesănătoasă și sedentarism, stresul cronic și lipsa somnului pot fi la fel de dăunătoare inimii. Situațiile stresante provoacă eliberarea de adrenalină și cortizol, care cresc ritmul cardiac, tensiunea arterială și solicită inima; pe termen lung, stresul favorizează inflamația și depunerea colesterolului pe artere. Așadar, pentru o inimă sănătoasă, contează nu doar ce mâncăm, ci și cum trăim din punct de vedere emoțional. Gestionarea stresului este esențială: tehnicile de relaxare, suportul social (discuțiile cu familia, prietenii, duhovnicul), hobby-urile plăcute, muzicoterapia (ascultarea muzicii liniștitoare), toate acestea contribuie la starea de bine psihică și, implicit, la sănătatea cardiacă. Seara, un ritual de calmare (deconectare de la ecrane, o cană cu lapte cald sau ceai liniștitor, rugăciune sau meditație) înainte de culcare poate îmbunătăți calitatea somnului și stabiliza ritmul cardiac pe timpul nopții. Nu uitați: inima resimte emoțiile noastre.
„Gestionarea stresului, mișcarea moderată, exercițiile de respirație sunt extrem de importante pentru sănătatea fizică și mentală, deoarece ajută la oxigenarea corpului… somnul de calitate (începând cu ora 22:00) stabilizează ritmul cardiac”, explică dr. Tase, legând strâns sănătatea inimii de echilibrul minte-corp.
Semnale roșii – când trebuie chemat 112
În ciuda tuturor precauțiilor, este vital să recunoaștem semnele unui posibil infarct sau ale unei urgențe cardiace și să acționăm rapid. Apelați 112 imediat dacă voi sau o persoană de lângă voi experimentează oricare dintre următoarele simptome de alarmă:
- Durere toracică intensă, care durează peste 10 minute, în ciuda repausului, mai ales dacă are caracter de apăsare, strivire (ca „o gheară” pe piept) și poate iradia către brațul stâng, către mandibulă sau spre spate. Aceasta poate semnala un infarct miocardic în curs și fiecare minut de întârziere poate însemna pierderea irecuperabilă a mușchiului cardiac.
- Lipsă bruscă de aer (dispnee) sau senzație de sufocare apărută subit, cu sau fără durere în piept, eventual asociată cu palpitații și chiar leșin. Dificultatea marcată de a respira poate indica un edem pulmonar acut (dacă inima nu mai pompează eficient) sau o aritmie severă. Palpitațiile însoțite de sincopă (leșin) sugerează o tulburare de ritm gravă, care necesită intervenție de urgență.
- Transpirații reci, greață sau amețeli bruște, mai ales când apar împreună cu durere toracică sau dificultăți de respirație. Transpirația rece abundentă și greața pot însoți infarctul (uneori infarctul se poate prezenta atipic, fără durere severă, ci cu stare de rău, greață, vărsături, slăbiciune extremă). Amețeala sau vertijul sever pot indica o perfuzie cerebrală inadecvată din cauza unei aritmii sau a unui episod ischemic.
- Umflarea picioarelor (edeme) agravă brusc la un pacient cardiac cunoscut. Dacă un cardiac cu insuficiență cardiacă observă că i se umflă semnificativ gleznele peste noapte, că ia rapid în greutate câteva kg (retenție de lichide) sau că i se agravează dispneea, ar putea fi o decompensare acută ce necesită tratament urgent (eventual internare).
- Confuzie acută sau leșin la vârstnici, mai ales în context de boală cardiacă. Un episod de confuzie bruscă, agitație sau pierdere a cunoștinței la o persoană în vârstă poate fi semnul unui accident vascular cerebral incipient sau al unui stop cardiac resuscitat spontan. Orice alterare acută a stării mentale la un cardiopat trebuie investigată de urgență.
Ce presupune un consult cardiologic general
Mulți evită sau amână controlul la cardiolog de teama a ceea ce ar putea afla. În realitate, consultul cardiologic modern este minim invaziv și extrem de util ca prevenție. Iată la ce să vă așteptați atunci când mergeți la o evaluare cardiologică de rutină:
- Anamneză și măsurători inițiale: Medicul vă va întreba despre eventuale simptome (dureri în piept, palpitații, amețeli, oboseală), despre stilul de viață (dieta, mișcare, fumat, stres) și istoricul medical personal și familial. Apoi, asistenta sau medicul vă vor măsura tensiunea arterială (așezat pe scaun, după câteva minute de repaus) și pulsul. Aceste valori de bază dau deja indicii despre sănătatea cardiovasculară – de exemplu, o tensiune peste 140/90 mmHg sugerează hipertensiune ce necesită monitorizare/tratament.
- Electrocardiograma (EKG): Vi se vor atașa electrozi pe piept, brațe și picioare, pentru a înregistra activitatea electrică a inimii. EKG-ul durează doar câteva minute și este nedureros. El poate evidenția ritmul inimii (dacă există aritmii), semne de infarct vechi sau acut, hipertrofii ale camerelor cardiace etc. Chiar și când EKG-ul este normal, el furnizează un „instantaneu” util al inimii și servește ca referință pentru viitor.
- Examen clinic și auscultație: Medicul cardiolog vă va examina fizic: va asculta inima cu stetoscopul (pentru a detecta eventuale sufluri, ritm anormal) și plămânii (pentru raluri ce ar indica stază pulmonară în insuficiența cardiacă). De asemenea, vă poate palpa pulsul la încheieturi și glezne, poate verifica prezența edemelor la picioare, aspectul venelor jugulare (turgescența poate semnala insuficiență cardiacă dreaptă) și alte semne clinice.
- Ecocardiografie (ultrasunete cardiace): Dacă situația o cere (de exemplu aveți hipertensiune de mulți ani, simptome de insuficiență cardiacă sau murmur cardiac), medicul poate efectua o ecografie a inimii. Aceasta folosește ultrasunete pentru a vizualiza inima în timp real, se pot măsura dimensiunile camerelor, grosimea pereților, funcția de pompă (fracția de ejecție), funcționarea valvelor, prezența eventuală a fluidului în jurul inimii etc. E neiradiantă și neinvazivă.
- Teste de efort: Dacă aveți factori de risc coronarian sau dureri în piept la efort, vi se poate recomanda un test de efort (de obicei pe bandă rulantă sau bicicletă ergometrică). Veți fi monitorizat pe EKG în timp ce crește treptat nivelul de efort, pentru a vedea dacă apar modificări ischemice (semne că inima nu primește suficient sânge sub efort, sugerând posibilitatea unor artere coronare îngustate). Testul se face sub supraveghere medicală, cu echipament de resuscitare la îndemână, fiind în general sigur. Dacă testul de efort iese pozitiv sau neconcludent, se pot indica investigații suplimentare (CT coronarian, cateterism cardiac).
- Analize de laborator: Un profil uzual cuprinde colesterolul total și fracțiunile (LDL, HDL, trigliceride), glicemia (diabetul este un factor de risc major pentru inimă), markeri renali și hepatici (înainte de a prescrie anumite medicamente e nevoie de aceste informații), precum și, la nevoie, markeri specifici (de exemplu proteina C reactivă ultrasensibilă (hs-CRP) pentru risc cardiovascular, TSH pentru funcția tiroidiană – disfuncțiile tiroidei pot afecta inima, hemoglobina glicată la diabetici, etc.). Femeilor li se poate recomanda controlul tiroidei și al anemiei, întrucât aceste condiții influențează ritmul cardiac.
- Monitorizări pe 24/48h: În unele cazuri, veți primi un Holter EKG (un aparat mic atașat cu electrozi pe piept) care să înregistreze bătăile inimii timp de 24 sau 48 de ore în timp ce vă vedeți de activitățile zilnice. Similar, un Holter de tensiune vă măsoară automat tensiunea la intervale regulate pe parcursul zilei și nopții. Aceste teste oferă o imagine dinamică a comportamentului inimii și tensiunii, detectând probleme paroxistice (aritmii care apar sporadic, episoade de hipertensiune nocturnă etc.) ce pot scăpa la controlul clasic din cabinet.
Material realizat de Pr. Psih. Asist. Medic. Rafael Vintilă, profesor de psihologie medicală și psihopatologie, Centrul Universitar Pitești. Sectorul Cultural și Comunicații Media
