În sinteză, iată câteva măsuri generale esențiale pentru protejarea inimii pe timp de iarnă:
- Evitați expunerea la frig la ore extreme: programați activitățile în aer liber după ora 09:00 dimineața și înainte de ora 19:00 seara, pentru a ocoli perioadele cu temperaturi minimale (cum am menționat, în zori și noaptea vasoconstricția este maximă). Dacă trebuie neapărat să ieșiți devreme, asigurați-vă că v-ați îmbrăcat adecvat și nu stați mult timp afară.
- Evitați hainele foarte strâmte care pot îngreuna circulația. Încălțămintea să fie călduroasă, dar și cu talpă anti-derapantă (evitarea căzăturilor contează și ea, trauma fizică pe gheață putând fi de asemenea periculoasă).
- Mențineți hidratarea optimă: chiar dacă iarna nu simțim la fel de acut setea, corpul are nevoie de aproximativ 2 litri de lichide pe zi, puteți adăuga și ceaiuri calde. Hidratarea adecvată menține volumul sanguin optim și previne îngroșarea sângelui; acest aspect e deosebit de important la pacienții care iau diuretice (pentru tensiune sau insuficiență cardiacă) – aceștia pierd lichide și săruri, deci să compenseze bând apă (conform indicațiilor medicului).
- Aerisiți încăperile de 2–3 ori/zi, câte 5 minute: aerul proaspăt previne acumularea de umezeală și mucegai, dar și concentranția de virusuri/bacterii din casă. Chiar dacă e frig afară, scurte deschideri ale ferestrelor (preferabil când vă mutați într-o altă cameră) ajută la un mediu mai sănătos.
- Asigurați o temperatură optimă pentru somn (~22°C): dormitorul nu trebuie nici supraîncălzit (să fie sufocant), dar nici rece. O temperatură în jur de 21–22°C este potrivită pentru majoritatea persoanelor, asigurând un somn odihnitor. Temperaturile prea scăzute în casă (<18°C) au fost corelate cu probleme de sănătate și creșteri ale tensiunii arteriale. Dacă vă este greu să încălziți locuința, folosiți pături, o sticlă cu apă caldă la picioare în pat sau un termofor electric pentru confort nocturn.
- Evitați combinația nefavorabilă efort + frig + fumat: orice efort intens produce tahicardie și creșterea tensiunii, iar dacă este făcut în frig, aceste efecte se amplifică. Adăugând și fumatul (care provoacă vasospasm și scade oxigenarea sângelui), obținem o „furtună perfectă” pentru inimă. Așadar, nu fumați înainte sau în timpul expunerii la frig, mai ales dacă faceți mișcare. Ideal, renunțați complet la fumat, este unul dintre cele mai importante cadouri pe care le puteți face inimii dumneavoastră.
- Limitați consumul de alcool: deși alcoolul produce inițial vasodilatație și o senzație de căldură, în realitate duce la pierderea căldurii corporale și poate crea un fals sentiment de siguranță în frig. În plus, excesul de alcool crește tensiunea și poate declanșa aritmii cardiace. Un pahar mic ocazional (ex. vin fiert) poate ajuta la moral, dar cu moderație și niciodată înainte de a ieși în ger sau de a conduce.
- Vaccinarea antigripală în luna octombrie-noiembrie: vaccinul gripal anual, făcut ideal toamna (octombrie) înainte de debutul sezonului de gripă, scade semnificativ riscul de decompensare cardiacă. Infecțiile respiratorii (gripă, pneumonii) pun stres suplimentar pe inimă și pot decompensa o insuficiență cardiacă sau declanșa evenimente acute. Studii ample au demonstrat că la pacienții cardiaci vaccinați antigripal scad atât spitalizările cardiovasculare (cu ~22%), cât și mortalitatea de cauză cardiacă. Așadar, discutați cu medicul de familie despre vaccinare, este o măsură preventivă simplă, dar cu impact major în protejarea inimii.
- Gestionați stresul și echilibrul emoțional: „Stresul și somnul cântăresc cât colesterolul” subliniază dr. Adrian Tase, adică influența lor asupra sănătății inimii este comparabilă cu factorii biologici. Stresul cronic și anxietatea pot crește nivelul hormonilor de stres și chiar al colesterolului rău în sânge, favorizând bolile cardiace. În sezonul rece, când zilele sunt mai scurte și tendința de sedentarism/izolare mai mare, acordați atenție sănătății mentale. Tehnici simple de relaxare precum rugăciunea (în tradiția creștină „rugăciunea inimii” are efecte liniștitoare), ceaiul de păducel sau de roiniță (plante cu efect calmant cardiac), exercițiile de respirație și meditația pot reduce semnificativ stresul. Asigurați-vă un somn de calitate, de ~7-8 ore pe noapte, ideal cu stingerea luminilor în jurul orei 22:00. Nopțile nedormite sau insuficient dormite cresc riscul de aritmii și hipertensiune. Dacă simțiți că stresul sau anxietatea vă copleșesc, nu ezitați să cereți ajutor, discutați cu medicul de familie sau cu un psiholog/psihoterapeut.
Material realizat de Pr. Psih. Asist. Medic. Rafael Vintilă, profesor de psihologie medicală și psihopatologie, Centrul Universitar Pitești. Sectorul Cultural și Comunicații Media
