Totdeauna m-a impresionat poetul antic grec legendar Homer (sec. XII-VII, î. Hr.), autorul celebrei Iliada și Odiseea, acest mare rapsod orb. Am scris Homer legendarul, pentru că sunt unii care susțin că: „Șapte orașe își dispută statutul de patrie al lui Homer, cum ar fi: Smirna, Chios, Colofon, Pilos, Argos, Itacca sau Atena!” Iar lista, se spune, că este mult mai lungă.
Se mai spune, tot ca legendă, că pe timpul acela era o concurență între Homer și Hesiod! Lui Homer i s-au atribuit de către cercetători și alte poeme, precum 33 de imnuri; Poemele comice Marghites; Războiul dintre șoareci și broaște. Așadar, Poemele lui Homer sunt catalogate ca fiind un tezaur de cunoaștere și în perspectivă geografică și istorică. Homer a văzut, orb fiind, cu duhul!
Și acum să vedem câteva din cugetările legendarului Homer:
– Domnul Dumnezeu îl află pe vinovat!
– Prostul află doar ce este terminat!
– Aerul de casă e dulce.
– Pe femeie tăcerea o înfrumusețează!
– După cum vorbești, așa vei primi și răspuns!
– Nu încerca să fii de ajutor, dacă nu ești dorit!
– Nu e nimic mai rău decât să rătăcești pe meleaguri străine.
– Despre unele se cuvine să vorbești, despre altele să taci!
– Ce e plăcut și ce e frumos e trecător!
– Munca terminată trezește bucurie!
– Ce e terminat și prostul înțelege!
– Eu – ție, bucurie; tu – mie, bucurie!
Orb, orb, bietul Homer, dar umor cu carul!
Așa vorbește Domnul Dumnezeu în istorie!
Calinic Argeșeanul
