Vom continua în duh de rugăciune și „regenerare” cele gândite și publicate de către Mihai Eminescu, în Ziarul „Curierul de Iași” , din 1871: „Fericită nația care prin faptele și lucrările sale răspunde nimerit la aceste vitale întrebări. De la începutul secolului nostru mai ales românii încă au simțit trezindu-se în sufletul lor nedumeritul dor de regenerare și renaștere. Poporul tânăr și plin de viață, oțelit în cumplitele suferințe ale timpurilor, aprins de emulație în fața celorlalte popoare, el s-a aruncat cu un entuziasm nespus pe calea propășirii, a alergat ars de setea cea mai crudă la izvoarele dorite ale culturii.
Dar nenumărate și grele sunt lucrurile ce trebuie împlinite pentru a face fericirea unei nații. Chiar un individ, până s-ajungă bine crescut, asigurat în esența sa, luminat la minte, c-un cuvânt bine preparat pentru a aduce o viață demnă și folositoare, de câte ajutoare nu are trebuință? Dar încă o națiune întreagă, și mai ales o nație ca a noastră!
„La lucru dar bărbați și femei, tineri și bătrâni!”, ne strigă puternica voce a secolului al nouăsprezecelea. Departe de noi odihna zădarnica! Departe de noi îndeletnicirile frivole și stricăcioase intereselor noastre naționale!
Să lucrăm, dar să lucrăm inspirați de sântul glas al Patriei, să asudăm dar sudarea noastră să se scurgă pentru interesele neamului românesc.
Un model de lucrare pentru binele poporului nostru este Serbarea de la Putna, care a reîmprospătat în mintea fiecărui român memoria sfântului erou Ștefan cel Mare și groaznicului trăznet al dușmanilor doritori de viața și leagănul nostru. Iată serbarea, iată mărețul spectacol despre a căruia însemnătate și curs ne-am propus a prezenta lectorilor noștri o scurtă Dare de seamă!”
Evocarea pe înțelesul tuturor, se va putea citi în continuarea arătării, pe scurt, a marelui eveniment istoric și literar din 15 august 1871. O adevărată epopee eminesciană!
Calinic Argeșeanul
