Cea mai grea situație este atunci când bolnavii psihic nu se pot adapta în societate și mai ales nu se lasă a fi recuperați duhovnicește. Cel mai important este ca omul să se adapteze locului unde l-a dus voia sa, sau mai mult, alte împrejurări din viață. Se mai adaugă un element absolut necesar: cine sunt apropiații și mai ales anturajul pe lungă durată, oameni de caracter cu voință și știință de a nu intra în panică, să nu tulbure atmosfera cu vorbe aruncate cu nervozitate, să se trăiască în văzduhul purtării de grijă a Domnului Dumnezeu.
Pe parcursul vieții întâlnim „persoane ambițioase”, începând cu atitudinea și pretenția de a fi băgate în seamă și puse să stea tot în frunte, să stea la locurile de cinste omenească; sau dacă sunt cuprinse într-un ambuteiaj, sau dacă pierd la șah în fața unui adversar, precum și în alte manifestări inedite de parcursul vieții pământești.
Care este izvorul unui asemenea comportament? Se crede că un astfel de comportament are ca rădăcină patimile păcătoase, care au un stagiu mai vechi, ele subjugând sufletul și trupul. Trebuie să recunoaștem că în adâncul ființei noastre se află o stare conflictuală pe care o ținem cu grijă ca să nu se știe de nimeni, deci, neglijează ca să fie mărturisite, pentru că, după observațiile savanților, sănătatea sufletului și sănătatea trupului se găsesc într-o legătură nedespărțită, trupul și sufletul fiind în comuniune.
Oricum, aproape toate bolile sufletești sunt cauzate de păcătoșenia noastră, care duce direct la pierderea harului Duhului Sfânt și, prin urmare, înstrăinarea de Domnul Dumnezeu!
Cel mai adesea noi auzim rostindu-se o vorbă care supără, uneori: Vai de mine, iar te-au apucat istericalele? Și apoi să vezi scamatorie, comicărie, dramă și, uneori, tragedie.
Isteria înseamnă a face scandal din orice și a te arăta ostentativ, cu intenția de a face spectacol și cu scopul de a câștiga ceva. Se pune întrebarea, dacă se putea dezvolta isteria la Robbinson Crusoe? Se crede că nu, pentru că nu avea cum să „facă show”.
Care ar fi soluția pentru comportamentul isteric? Cu înțeleaptă severitate și calm statornic. Ceea ce ne lipsește nouă este slaba cultură generală medicală, mai multe cunoștințe de cultură creștină, duhovnicească, plină de înțelegere, de răbdare, de bunătate și să nu ne lăsăm să fim cuprinși de frica bolii, să nu ne panicăm și, mai mult, să nu credem că Domnul Dumnezeu ne-a părăsit și nu ne mai are în grija iubirii Sale dumnezeiești
Ceea ce trebuie să nu uităm niciodată este grija de a ne face un program de rugăciune pentru a cere vindecare de la Domnul Dumnezeu, pentru a ne vindeca de gravele boli sufletești.
Poruncă de zi: Să încetăm cu păcătuirea!
Calinic Argeșeanul
