Ce este melancolia de involuție? Ce să fie, ce să fie? Melancolia de involuție este o boală care apare la…bătrânețe! Adică, ce mai încoace, ce mai încolo, depresia la vârsta a treia! Care este starea pe care o încercăm atunci când vine spre noi bătrânețea? Desigur, tristețea! Apoi, sora ei, anxietatea! Despre tristețe putem spune că se știe ce înseamnă. Starea de anxietate o lămurim pentru a avea o deslușire pe măsură, însemnând starea de neliniște, de teamă nedeslușită (însoțită de palpitații, jenă în respirație, transpirație abundentă, etc.).
Aceste hibe, despresia și anxietatea nu apar dintr-o dată, fiind o perioadă de câteva luni, când apar anumite semne: se deteriorează somnul, apare astenia, slăbiciunea, scade memoria, deranjează vârsta înaintată, probleme materiale, pierderea soțului, ori a soției, mutarea forțată, conflictele cu copiii.
Ce se mai adaugă? Mulți oameni în vârstă sunt alarmați de instabilitate politică, economică, a timpurilor noastre, care sunt caracterizate de războaie locale, de inflație, care este însoțită de pierderea bietelor economii și alte multe împrejurări nefericite.
Cine nu știe, oare, proverbul francez: „Fiecare îmbătrânește după cum a trăit”? Desigur, trupul îmbătrânește pe an ce trece, dar sufletul? După cum se știe, sufletul este imaterial și dacă el rămâne cu Dumnezeu în inimă, la bătrânețe nu se mai simte singur și are spor binecuvântat. Sfântul Teofan Zăvorâtul ne învață în acest sens: „Aceasta este vremea (bătrânețea) când războiul lăuntric se potolește și omul începe să guste liniștea și dulceața bunătăților duhovnicești. Înțeleptul Sirah zugrăvește lucrarea înțelepciunii: „cum ea la început chinuie și încearcă omul pe care îl iubește, apoi se întoarce către el, îl veselește și îi descoperă tainele sale” (Sirah 4, 18).
Așa putem spune că se merge spre desăvârșire, vedem tăria, măsura, statornicia, experiența. M-am bucurat când înaintea noastră se află bătrâni care nasc simțăminte evlavioase, asemenea chipuri creștine cu fața ca din icoane, care pot fi întâlniți peste tot, dar mai ales în mijlocul ortodocșilor, Bunul Chip vine ca urmare a ostenelilor și suferințelor îndurate cu răbdare o viață întreagă!
Vrem să întinerim mereu? Să cerem Domnului Dumnezeu să ne întindă brațul Său și să ne țină strânși în Cămara Inimii Sale!
Atunci vom scăpa de orice nesiguranță și vom deveni copiii lui Dumnezeu!
Calinic Argeșeanul
