Două cuvinte despre profetul Zoroastru (cunoscut și ca Zarathustra), care a viețuit pe la anul 628 sau 551, î. Hr., și a întemeiat o Religie bazată pe lupta dintre bine și rău. În cartea lui Nietzsche, Zarathustra afirmă despre el însuși că se află „dincolo de bine și de rău”.
Să continuăm călătoria lui Zarathustra. Când ajunge în oraș, el vede mulțime adunată, cu gura căscată, în jurul unui acrobat care tocmai își începe mersul pe sfoară, și se alătură și el în rândul gură-căscaților. Înainte ca să pășească acrobatul pe sfoară, Zarathustra nerăbdător se ridică și spune cu glas înalt: „Vin să vă învăț ce este Supraomul!” și spune mulțimii că „Omul este ceva ce trebuie depășit…” și ține apoi un lung discurs, ca predicile noastre de azi! Mulțimea ascultă și începe să râdă, crezând că Zarathustra este un alt comediant sau că discursul lui ar face parte din programul comediantului acrobat! Vorba veche a românului: unde dai și unde crapă!?!
Modul cum și-a construit cartea, e semn că filosoful Nietzsche își dezvăluie propria sa nesiguranță, privind speranța cum avea să fie receptată filosofia sa, ca și cum i-ar fi fost teamă, că avea să fie văzut ca un filosof de circ, care nu are ceva esențial de spus. Dacă vrem să nu facem aceeași greșeală ca mulțimea care s-a adunat în jurul lui Zarathustra și să înțelegem cu adevărat ce spune el, este necesar să explorăm unele dintre învățăturile sale esențiale, care de altfel scârțâiau din toate țâțânele!
Iată Supraomul!
Ecce Homo!
Noi înțelegem, că Supraom, nu a fost decât Iisus Hristos, pentru că citim în Bătrânele Scripturi Sfinte, că Iisus Hristos a fost ca și noi oamenii, afară de păcat. Noi credem pe Sfântul Apostol Pavel când a scris în epistolele sale despre Iisus, Fiul Omului, cum am spune, al omenirii, și că este deplin asiguratoriu ca să-l credem pe Apostolul Neamurilor, care a călătorit până în al treilea Cer și a auzit cuvintele direct de la Iisus Hristos, și nu de la niște prăpădiți care molfăie cu „ciocanul” și „dinamita” pentru a „construi” idei pentru o lume nouă! Păi, cu Dumnezeu mort, după țeasta lui Nietzsche nu se pot construi decât morți din viață.
Iisus a zis: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața! Să luăm aminte!
Calinic Argeșeanul
