Skip to main content


Ce susținea sus și tare, acest filosof contradictoriu? Că „omul se naște liber și totuși pretutindeni este în lanțuri”.

 

Având în vedere o schemă (vol. Filosofie – idei fundamentale, ediția Litera, București, 2016, pag. 156), Rousseau afirmă că: „în starea sa naturală”, omul este fundamentul bun, iar atunci când a apărut ideea proprietății private, societatea a trebuit să dezvolte un sistem pentru a o proteja și „acest sistem a evoluat sub forma unor legi impuse de cei cu proprietăți asupra celor fără proprietăți” și susține Jean Jacques Rousseau, că: „aceste legi constrâng pe oameni în moduri nedrepte”, și atunci, concluzia finală și descurajantă este că: „Omul se naște liber, și totuși, pretutindeni este în lanțuri” (pag. 156).

Lucrările importante ale filosofului Jean Jacques Rousseau sunt: 1750 – Discurs asupra științelor și artelor; 1755 – Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni; 1755 – Discurs asupra economiei politice și în 1762 – Contractul Social.

Se știe că filosoful Rousseau a fost un produs al secolului al XVIII-lea, cunoscut ca drept Iluminism, adică o întruchipare a filosofiei europene continentale. El a dorit să devină faimos ca muzician și compozitor, dar în 1740 i-a întâlnit pe Denis Diderot și Jean d`Alembert, cei care au întocmit noua Enciclopedie, astfel, devenind interesat de filosofie.

Se cunoaște faptul că gânditorii iluminiști din Franța și din Anglia, după caz, au început să pună la îndoială starea lucrurilor, subminând autoritatea Bisericii cât și a aristocrației, iar susținătorul reformelor sociale, cum a fost Voltaire, cădea mereu pradă cenzurii excesive a sistemului. Dar, domeniul principal de interes a lui Rousseau a devenit, până la urmă, filosofia politică, el fiind influențat de contemporanii francezi și de operele filosofilor englezi, în mod special, de Thomas Hobbles și John Locke. Filosoful Hobbles vedea viața drept „solitară, sărăcăcioasă, neplăcută, abrutizată și scurtă”, iar Rousseau se gândea că societatea ar putea avea o influență negativă, după cum s-a dovedit în aproape toate timpurile, la aceasta contribuind și inegalitatea legilor, într-o societate, care, de altfel, mai mult corupe.

Influența politică slăbește „voința generală și ea trebuie să provină de la toți și să li se aplice tuturor”, lucru extrem de dificil.

Calinic Argeșeanul